Pavel Durov, fondatorul Telegram, nu a vrut să fie bogat, ci liber…și a părăsit Rusia

Născut în Uniunea Sovietică, emigrat cu familia în Italia, apoi după prăbușirea URSS reîntors în Rusia, Pavel Durov vorbește din Dubai despre viața lui și încercările de până acum cu Tucker Carlson, un alt proscris al mediei planetare. Patronul Telegram nu oferă interviuri. A făcut însă o excepție pentru Tucker, de dragul sprijinirii libertății de expresie.

• Nicușor Dan, la ASE: Ne aflăm în plin război informațional
• PSD-Imposibila întoarcere
• Coaliția condusă de euroscepticul Rumen Radev câștigă zdrobitor alegerile din Bulgaria
• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD

UN PERSONAJ APARTE

La cei 40 de ani ai săi, Pavel Durov arată tot ca un băiețel căruia abia îi mijește barba. La vârsta de 4 ani se gândea deja la avantajele economiei de piață față de economia centralizată, lăsată în urmă. Intrând la cursurile școlii fără să cunoască vreun cuvânt în limba italiană, Durov avea să le arate „europenilor” ce înseamnă tenacitatea rusă, un an mai târziu devenind cel mai bun din clasă, la fel ca și fratele lui, care dădea semne c-ar fi un geniu într-ale matematicii.

Aveau cu cine semăna, căci tatăl lor a fost rechemat în Rusia ca să preia un compartiment al Universității din St. Petersburg, unde și copiii lui aveau să-și desăvârșească studiile în haoticii ani ’90. Un plus decisiv s-a dovedit a fi simpla posesie a unor PC-uri IBM aduse din Italia, ceea ce pentru acea perioadă era o raritate.

LA 21 DE ANI A FONDAT VK

Scrierea de coduri a devenit distracția fraților Durov. După construirea de pagini web pentru colegi, Pavel Durov a ajuns să lanseze așa-zisul Facebook rusesc, VK, care a devenit în scurt timp cea mai populară rețea socială în Rusia, Ucraina, Bielorusia, Kazahstan și alte foste republici sovietice.

Pavel Durov povestește că a fost singurul „angajat” al companiei, el scriind singur codurile, făcând designul, fiind și cel care administra serverele sau răspundea solicitărilor clienților.

VK a ajuns curând la 100 de milioane de utilizatori activi, prin 2011, astfel că a devenit alegerea firească a celor care se opuneau guvernului, care la rândul lui cerea blocarea acestor grupuri. Iar Durov a refuzat să se implice. După cum mărturisește acum, credea în libertatea de expresie, în dreptul omului de se exprima, de a spune public ceea ce gândește, indiferent de orientarea politică îmbrățișată.

Doar doi ani mai târziu, guvernul Rusiei a solicitat datele utilizatorilor ucraineni care organizau proteste antirusești, dar Durov a ales să-și vândă participația la VKontakte și să părăsească țara. Oricât de dureros ar fi fost.

AȘA A APĂRUT TELEGRAM

Astăzi, „Telegram se răspândește ca focul”, afirmă Durov. La ora actuală, aplicația are 900 de milioane de utilizatori, stabilitatea fiind garantată de creșterea „organică”, nu generată de campanii publicitare sau reclame pe alte platforme.

Dar, Telegram nu se referă doar la numărul de utilizatori, ci și la gradul de libertate pe care utilizatorii îl au online. Iar asta, mulțumită gradului de criptare, realizare a fratelui – Nikolai Durov.

Berlin, Londra, Singapore, San Francisco, au fost câteva destinații unde frații Durov și Telegram ar fi putut prinde rădăcini. Birocrația și diversele pericole au constituit baza raționamentelor de a renunța la acestea. Statele Unite, de pildă, au o faună stradală amenințătoare, iar restul problemelor sunt generate de „servicii”, după cum relatează Durov, întrucât au existat tentative de racolare a inginerilor și eforturi de a-i convinge ca în codul Telegram să introducă scripturi „open source” care să poată fi utilizate ulterior de americani drept „back doors” pentru a accesa datele utilizatorilor aplicației.

Telegram are în prezent 900 de milioane de utilizatori activi.

MIC DEJUN CU FBI

Nu doar inginerii de la Telegram au avut întâlniri „interesante” cu autoritățile americane, Pavel Durov istorisește că cei de la FBI apăreau în mod curent, într-o zi chiar la micul dejun. Ce dorea, de fapt, FBI-ul? Cam ce doresc toate serviciile: controlul. Astfel că, alarma fiind trasă la maxim, Durov a decis să se îndrepte către Dubai, adică un loc cu un mediu mai prietenos cu afacerea lui. Lipsa birocrației, taxele favorabile, infrastructura, toate arătau că a descoperit în sfârșit un loc propice pentru a-și stabili afacerea.

Cu zero presiuni din partea Emiratelor Arabe Unite, timp de 7 ani, Telegram s-ar fi putut considera o platformă fericită cu neutralitatea ei politică, doar că diversele interese politice ajungeau până în Dubai, odată cu solicitările de a furniza datele utilizatorilor. Congresul SUA a reușit performanța de a trimite o primă solicitare de acest gen din partea democraților, ce se încheia cu formularea că nesatisfacerea acestei solicitări contravine Constituției americane, apoi o a doua solicitare de a nu furniza datele solicitate în prealabil, formulată de republicani, cu nota că altminteri Telegram ar      încălca Constituția americană.

Dar, cele mai mari presiuni, departe de ce s-ar putea crede, nu vin din zona guvernelor sau a lumii politice, ci din partea Apple sau Google. Iar aceste presiuni lovesc direct în libertatea utilizatorilor, cei doi giganți tehnologici cenzurând ceea ce utilizatorul poate sau nu accesa de pe dispozitivul smart.

UN SINGUR ACȚIONAR, UN SINGUR ȚEL

Pavel Durov deține 100% din Telegram, refuzând participarea altor acționari și capitaluri în afacere.

Ceea ce, până la urmă, reprezintă prețul independenței. Așadar, nu are avioane, vapoare, imobile în proprietate, ci bani în cont și libertate. Și o cvasipermanentă întrecere pentru ingineri, de unde-și selectează personalul, nu foarte numeros, în jur de 30 de oameni în total.

În fața unor blocuri geopolitice antagonice, în fața unor interese corporatiste de o voracitate mitică, o companie precum Telegram – care nu și-a propus nici să devină planetară, nici să câștige munți de bani, ci să se păstreze independentă și echidistantă, neutră în limita posibilităților – nu putea avea decât un acționar analfabet din punct de vedere politic, așa cum este Pavel Durov.

Cu o naivitate dezarmantă, Durov visează la o reimplementare a libertății în spațiul comunicațional, în pofida tuturor experiențelor privind cenzura din Federația Rusă, birocrația aproape nebună din Uniunea Europeană sau paranoia totalitară americană.

Succesul Telegram, trebuie însă privit și din perspectiva declinului fără precedent pe care-l înregistrează formele de presă clasice existente, a lipsei încrederii în sursele oficiale, compromise de ideologizarea excesivă, dorința de control și cenzură, și, poate nu în ultimul rând, din perspectiva lipsei de apetență a publicului tot mai precar din punct de vedere intelectual de a se mai informa.

Ca atare, odată cu opțiunea de a te informa de pe ecranul telefonului sau tabletei, via aplicații descărcabile din App Store sau Google Play, dublată de dorința de a accesa informații neviciate de ingerințele corporațiilor sau organelor guvernamentale, iată că Telegram a ajuns în top 5, întrecută fiind doar de Tik Tok, Instagram, Facebook și WhatsApp și venind cu o creștere impresionantă ce o va propulsa în scurt timp pe locul 4 în preferințele utilizatorilor.

Asta, desigur, dacă optimismul lui Durov are și vreo bază în realitate. Pentru că, din nefericire, în zilele noastre, Apple și Google pot foarte bine să decidă și că nu vor mai oferi aplicația Telegram, întrucât aceasta nu dorește să se alinieze la „standardele comunității” din celebra „lume bazată pe reguli”.

Ca personaj, Durov surprinde prin dulcea naivitate aproape copilărească, prin viziunile utopice despre lume, prin încăpățânarea de a nu flexa genunchii și de a nu apleca fruntea. Seamănă mai mult cu John McAfee sau Kim Dot Com decât cu Dorsey și Zuckerberg. E prea frumos și prea liber pentru lumea de astăzi. 

Pavel Durov, care a denunțat presiunile din partea unor guverne, rămâne la părerea că aplicația sa ar trebui să rămână o „platformă neutră” şi nu un „jucător în geopolitică”.