Karina Bolin: HUMANA People to People, modelul care schimbă vieți prin hainele aruncate

Karina Bolin, președintele Organizației Humana People to People România, a vorbit pentru Q Magazine cum se pot dezvolta comunități locale, se pot finanța proiecte de sănătate și educație, agricultura sustenabilă, și, nu în ultimul rând, se poate proteja mediul…prin haine second-hand.

• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
• Tuneluri Hezbollah ascunse sub un magazin de haine
• Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă
• Promisiunea lui Macron: Nu voi mai face politică, după plecarea de la Elysee
• AUR a readus în Parlament un nume pe care sistemul a încercat să-l scoată din memoria românilor: Mircea Eliade

ÎN CE CREDE ȘI CE VREA SĂ FACĂ HUMANA

Așa cum indică și numele, organizația are la bază ideea că prin oameni se pot face lucruri extraordinare, sustenabile și semnificative.

Mișcarea internațională Humana People to People a apărut în 1977, cu scopul de a deveni un instrument concret de combatere a sărăciei și risipei și de a contribui la proiecte globale pentru dezvoltare socială. Din 1996, Fundația Humana People to People include 29 de asociații ce derulează programe în Europa (unde are în jur de 500 de magazine), Asia, Africa, Statele Unite și America Latină.

Federația sprijină activitatea membrilor, și facilitează coordonarea fondurilor colectate din comercializarea internațională a hainelor second-hand, precum și din parteneriatele cu guverne și entități internaționale (precum Global Fund, Banca Mondială și numeroase companii), în funcție de nevoile fiecărei țări.

Numai în 2022, membrii Humana au investit la nivel mondial 117 milioane de dolari în diferite proiecte.

Conceptul este ingenios de simplu și totodată gestionat în mod complex: Humana colectează, sortează și vinde haine second-hand, contribuind în primul rând la reducerea deșeurilor textile, dar și transformând obiectele de vestimentație comercializate într-o resursă generatoare de locuri de muncă și de fonduri. Toate profiturile generate (coordonate prin Fundația Humana People to People Education and Training), după plata taxelor și investiții, sunt distribuite unor proiecte nonprofit.

Humana România este membră a ARETEX (Asociația română pentru reutilizare și reciclare textile) și un membru activ al EUric (Confederația Industriilor Europene de Reciclare).

În viziunea Humana, educația este fundația pentru o dezvoltare sustenabilă, pentru pace, solidaritate și incluziune – cuvinte mari, care capătă concretețe prin fiecare proiect la firul ierbii. Organizația caută să colaboreze cu guverne,  instituții de educație și comunități de părinți, profesori și elevi pentru îmbunătățirea condițiilor de acces la învățământ.

Humana România s-a născut în 2007 ca un proiect social. Astăzi e o echipă de peste 300 de persoane care operează mai mult de 40 de magazine second-hand în toată țara, și se implică în proiecte și colaborează cu asociații care se ocupă de persoanele vulnerabile și de diferite proiecte de mediu, educaționale și comunitare.

Karina Bolin, președintele organizației, a împărtășit pentru Q Magazine cum operează și ce impact are Humana în lume și în România.

CE ADUCE NOU HUMANA

E un model de business viabil, care susține o economie circulară. Hainele donate în Europa și Statele Unite sunt sortate și distribuite pe categorii: 70% merg pe piețele second-hand din Europa și Africa, aproximativ 22% sunt trimise la reciclare, iar 8% sunt folosite pentru recuperarea de energie.

Organizația are impact asupra a multor comunități locale din întreaga lume, stimulează îmbunătățirea politicilor legate de impactul fast fashion asupra mediului natural și uman, și ajută în mod concret la reducerea deșeurilor textile. „În 2022, organizația a colectat și sortat 100.000 tone de haine doar în Europa, spre exemplu.

Totodată, această activitate produce plusvaloare pentru milioane de oameni (fie ei implicați în activitate sau beneficiari ai proiectelor), creează joburi sustenabile, oferă acces la îmbrăcăminte bună și accesibilă pentru milioane de oameni, și se implică în proiecte de dezvoltare comunitară, educație și sănătate. În colaborare cu diferiți parteneri interesați de asemenea de consum responsabil, economie circulară și dezvoltare comunitară, fundația e implicată activ în peste 1400 de proiecte locale și naționale în diferite părți ale lumii.”, ne-a spus Karina Bolin.

Situația s-a modificat în timp. Dacă, la început românii erau atrași de scond-hand-uri pentru a cumpăra îmbrăcăminte bună la prețuri accesibile, în ultimii ani vedem că în mod special generațiile tinere (chiar de pe la 12-14 ani) fac alegeri de shopping conștiente, adică achiziționează second-hand pentru că doresc să ajute la diminuarea impactului industriei de fashion asupra mediului.

„Piața românească, dar și cea internațională de profil, este în creștere. Studiile arată că reutilizarea hainelor a crescut de 5 ori mai mult între 2019 și 2022, la nivel global, și se așteaptă o creștere de 9 ori mai rapidă a consumului, față de sectorul general de retail, până în 2027. E o piață ce oferă deja soluții inteligente. Cei care cumpără găsesc adesea articole care nu sunt disponibile în alte magazine, de calitate, și la prețuri foarte avantajoase

Săptămânal avem peste 40.000 de clienți în magazinele noastre, iar acest gen de shopping are un impact semnificativ asupra bugetului familiilor.”, dezvăluie președinta organizației.

Humana Romania are magazine în orașe mari și mici din țară, cu un model de vânzări de câte 5 săptămâni cu adresabilitate largă, care funcționează așa: la începutul perioadei de 5 săptămâni, oamenii pot găsi haine ceva mai scumpe, chiar branduri originale de calitate superioară, dar totuși la prețuri accesibile față de restul pieței. Apoi încep progresiv o serie de reduceri care culminează cu ultima zi a respectivei colecții, în care prețul general este de maxim 4 lei.

MODA SECOND-HAND, MAI PUȚIN POPULARĂ ÎN ROMÂNIA

Concret, la nivelul anului 2022, membrii federației au fost implicați în 1410 proiecte în 4 domenii: dezvoltare comunitară, sănătate, educație, agricultură sustenabilă și mediu.

Programele comunitare Humana sprijină incluziunea socială și ajută comunitățile mici să colaboreze și să găsească oportunități pentru a progresa, iar în 2022 au fost implicate 510.000 de familii.

În domeniul sănătății, în 2022 focusul a fost pe educarea pentru controlul HIV/ AIDS, a tuberculozei și a malariei, iar proiectele au atins 9,5 milioane de oameni.

În educație, proiectele încurajează participarea prin educarea profesorilor și susținerea dezvoltării școlilor. Impactul acestor acțiuni a ajuns la 2,7 milioane de oameni.

Proiectele de agricultură sustenabilă și de mediu sunt implementate de programul Farmer’s Club, care ajută fermierii să dezvolte și să implementeze în comunitățile lor practici de producție sustenabilă și agricultură regenerativă. 161.000 de proprietari de ferme au făcut parte din aceste proiecte în 2022.

Sustenabilitatea e esențială pentru Humana. Dar cum arată ea în Europa și în România?„Cred că societatea românească este pregătită să îmbrățișeze schimbarea în sensul sustenabilității, să privească la imaginea de ansamblu, iar noi aducem soluții aici.

Prin proiectele noastre, oamenii pot fi efectiv parte dintr-o schimbare pozitivă, cu impact local, comunitar, dar și global. Asta face moda second-hand cu un scop social. Fast fashion nu mai este la modă, iar consumatorii vor să beneficieze mai mult timp de produse textile de calitate și accesibile, și totodată să contribuie cumva la protecția mediului și la o situație mai bună pentru alți oameni.

De altfel, modelul nostru de business este în acord cu Strategia Uniunii Europene pentru textile sustenabile și circulare (din martie 2022) care are ca scop crearea unei industrii textile mai verzi, competitive, și mai rezistente la crizele globale” spune Karin Bolin.

Printre obiectivele UE până în 2030 se numără obligativitatea ca toate produsele textile de pe piața europeană să fie durabile, reparabile și reciclabile, produse în mai mare măsură din fibre reciclate, fără substanțe nocive, respectând drepturile sociale și mediul; dezvoltarea serviciilor de reparații și responsabilizarea producătorilor legat de întregul ciclu de viață al produselor.

UE vrea să combată supraproducția și supraconsumul, descurajând distrugerea produselor textile nevândure sau returnate. De asemenea, se dorește diminuarea nivelului de microplastice din textilele sintetice, dezvoltarea de soluții de spălare ecologică (și informarea consumatorilor în acest sens), restricții pentru exportul de deșeuri textile și promovarea textilelor sustenabile la nivel global, și stimularea modelelor de business circulare, inclusiv a serviciilor de reutilizare și reparare Toate statele membre sunt încurajate să susțină aceste obiective.”, declară Karina Bolin.

SCHIMBAREA MENTALITĂȚILOR PRIN INFORMARE

Tinerii sunt un factor al schimbării.

În societate încă nu se înțelege complet conceptul de business second-hand, este uneori tratat cu suspiciune, din lipsă de informații.

Ne bucurăm că în 2023 am primit numeroase solicitări din partea presei de a explica ce este moda sustenabilă și cum putem contribui fiecare dintre noi. Atitudinea este una bună, chiar dacă încă există anumite reticențe, fapt normal în orice proces de schimbare” spune președinta Humana.

În majoritatea țărilor europene, hainele second-hand sunt privite ca o resursă reutilizabilă, care este la modă. E nevoie și de sprijin din partea diferitelor instituții ale statului, pentru a ajuta românii să înțeleagă acest concept și impactul său. Mai ales că în 2024 statele membre vor aproba implementarea națională a directivelor Comisiei Europene. Pentru aceste politici naționale e nevoie de o largă consultare publică și de o analiză a evoluției reutilizării și reciclării în România.

Liderii Humana au  discutat și definit împreună cu factori de decizie europeni specificațiile de sortare pentru haine folosite, și a contribuit cu experiență și bune practici în domeniul reutilizării textilelor și a reducerii deșeurilor.

„Un alt proiect european în care s-a implicat organizația se numește Quantification and composition analysis of textiles intended for re-use, recycling and disposal (Cuantificarea și analiza de compoziție a textilelor destinate reutilizării, reciclării și eliminării,) și are ca obiectiv cunoașterea mai bună a compoziției fibrelor din diferite categorii de haine second-hand și alte articole care nu pot fi reutilizate și sunt destinate reciclării. Proiectul se va finaliza înainte de sfârșitul acestui an, și este realizat în parteneriat cu câteva instituții europene, printre care Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Textile și Pielărie din România (INCDTP),

Institutul pentru economie circulară (cel mai important ONG din Cehia în domeniul managementului de mediu inovator) și o companie britanică din domeniul analizei diferitor materiale și fibre textile (Matoha Instrumentation Ltd)”, explică Bolin.

Karina Bolin spune că nu mai e un secret pentru nimeni impactul semnificativ asupra mediului pe care îl are acest domeniu:  „Pe de o parte vorbim de o uriașă risipă de resurse, mai ales apă și terenuri, de care e nevoie pentru recoltele care produc materii prime (bumbac, in, etc.). Apoi,

industria textilă este al doilea cel mai mare consumator de apă din lume, iar impactul asupra emisiilor de carbon este și el mare – în mod special producția de textile noi contribuie cu 10% la nivelul total al emisiilor globale, mai mult decât transporturile aeriene și maritime.

Nu în ultimul rând, planeta e încărcată de poluarea rezultată din producția în sine, iar deșeurile generate ajung la 78 de milioane de tone în fiecare an.

Toate acestea sunt realități cunoscute, cel puțin în ultimul deceniu, iar legiuitorii sunt implicați într-un trend de schimbare spre o producție de textile mai conștientă de impactul ei, ceea ce sperăm că se va traduce în mai puțină risipire a resurselor naturale. Asta are un impact major și asupra agriculturii și a siguranței alimentare.

Reciclarea este ultima opțiune atunci când un obiect de îmbrăcăminte nu mai poate fi folosit, așa cum indică și ierarhia deșeurilor schițată de Comisia Europeană.”.

Deci mai întâi să refolosim, și doar dacă acest fapt nu e posibil, atunci să reciclăm.

„În 2023 am primit din ce în ce mai multe solicitări din partea presei de a explica ce este moda sustenabilă”, afirmă Karina Bolin.

Karina Bolin arată că „deocamdată, fibrele reciclate reprezintă doar 1% din materialele folosite pentru producția de haine noi.” Sunt multe cercetări și investiții care încearcă să dezvolte capacitatea de reciclare în Europa. Până acum, tehnologia existentă nu e capabilă să recicleze haine cu fibre mixte în cantități mari, și, în plus, reciclarea în sine necesită cantități mari atât de energie, cât și de apă, motiv pentru care e o soluție foarte limitată de a reduce impactul industriei textile asupra mediului.

„În primul rând trebuie mărită durata de viață a fiecărui obiect de îmbrăcăminte prin refolosirea sa. E simplu: dacă alegem în mod conștient să reutilizăm o haină în loc de a cumpăra una nouă, spre exemplu o rochie elegantă sau o jachetă cu fermoarul rupt, pe care le reparăm și refolosim, vor fi produse mai puține haine de slabă calitate, iar asta va reduce consumul de resurse și emisiile de carbon.

Un studiu privind ciclul de viață al produselor, efectuat de Confederația Industriilor Europene de Reciclare, arată că achiziționarea unui tricou second-hand (adică reutilizarea acestui produs) reduce de 70 de ori emisiile de carbon (față de situația în care am cumpăra acel produs). Un alt studiu, realizat în 2023 de ThredUp (un business online de haine second-hand) a calculat amprenta de carbon a unui obiect de îmbrăcămite nou față de unul second-hand. Astfel, diferența dintre emisiile de carbon ale celor două este de 3,82 kg. Dacă înmulțim asta la nivelul populației globale, ar însemna salvarea a un miliard de emisii de carbon, ceea ce e ca și cum am lua 76 de milioane de mașini de pe străzi pentru o zi, iar în ceea ce privește economisirea de energie, e vorba de cantitatea care ar fi necesară pentru a urmări 37 de miliarde de ore de Netflix.”, argumnetează Karina Bolin.

Refolosire – obiectele sunt reutilizate în același scop pentru care au fost produse

Reciclare – procesarea materialelor care altfel ar fi aruncate ca gunoi, și trnasformarea lor în produse noi

SALVAREA MESERIILOR VECHI

Am întrebat-o pe reprezentanta Humana care sunt proiectele locale din țară pe care le susține organizația. Un exemplu important este dezvoltarea atelierelor de reparații pentru haine și încălțăminte în comunități locale.

„Anul acesta începem un proiect de susținere a acestei comunități mici, și adesea invizibile, a meșteșugarilor care fac astfel de reparații, comunitate căreia nu i se acordă prea multă atenție, dar care este importantă pentru crearea de locuri de muncă verzi, prelungirea duratei de viață a hainelor și pentru consum sustenabil. Aceasta este o fază de start-up, și sperăm să vă putem da mai multe informații cât de curând după ce vom avansa cu implementarea.

O altă inițiativă, lansată în 2023, este Thread of Compasion (Fire de compasiune), prin care oferim vouchere de cumpărături pentru persoane nevoiașe (în valoare de 150 lei de persoană) pentru a își cumpăra haine din magazinele noastre. Credem că toți oamenii, indiferent de mediul din care provin, trebuie să aibă acces la îmbrăcăminte adecvată.”, declară Karina Bolin pentru Q Magazine.

Humana a inițiat un proiect pilot în Ploiești, în perioada Crăciunului 2023, iar pentru Paștele 2024 acesta va fi extins în București, Constanța și Brașov, pentru ca ulterior să ajungă în toate orașele unde există magazinele organizației.  

„În timpul distribuirii voucherelor cu ajutorul unor asociații locale am întâlnit o mamă singură cu cinci copii care are două slujbe în curățenie și trăiește într-o clădire părăsită fără ferestre și fără căldură. A fost extrem de recunoscătoare pentru că a putut să ia haine noi copiilor ei de Crăciun prin voucherele noastre. Ne-a impresionat dedicarea ei pentru educarea copiilor, și determinarea de a îi trimite la școală în ciuda situației dificile. Eforturile ei ne-au amintit de importanța perseverenței și a rezilienței.”, ne-a povestit doamna Bolin.

În domeniul educației, Humana România a sprijinit ONG-urile locale Concordia și Asociația Grow and Know, care implementează proiecte pentru copii și tineri din medii dezavantajate, inclusiv centre de plasament și mediul rural.

În 2024, Humana România va continua prioritizarea educației, în mod particular despre mediu, prin organizarea primului workshop non-formal despre Modă sustenabilă. „Va fi un eveniment gratuit și deschis pentru oricine e interesat de educarea tinerelor generații despre practicile din domeniu. Iar angajații Humana vor avea oportunitatea de a face voluntariat ca facilitatori în școli în acest program, informând despre impactul negativ al industriei de textile asupra mediului și vorbind despre posibilele soluții.”, spune Karina Bolin.

ANGAJAȚII HUMANA ÎNȘIȘI SUNT PARTE DIN SCHIMBARE

„Credem că e responsabilitatea noastră să-i încurajăm pe colegii noștri și personalul școlar să devină mai informați și competenți în privința conservării mediului. Prin urmare, în 2024 vom sprijini și programe legate de conservarea Deltei Dunării și reîmpăduriri în zone de șes, iar colegii noștri vor participa activ ca voluntari, pentru că înțelegem importanța învățării prin proprie experiență pentru promovarea conștientizării și generarea de schimbare.”, afirmă președinta organizației.

De asemenea, Humana România a stabilit un parteneriat cu Liceul economic din Ploiești, care permite elevilor să facă stagii de practică în magazinele organizației ca parte a formării lor profesionale. „Am lansat și Academia Humana, un program care vizează dezvoltarea  personalului, cu oportunități de training pentru mai multe tipuri de soft skills (abilități interpersonale și dezvoltare de leadership).

Anual, angajații noștri pot aplica pentru a vizita proiecte Humana din alte părți ale lumii. În plus, toți angajații au posibilitatea de a lua lecții de limba engleză.”, precizează interlocutoarea mea.

Spre exemplu Child Aid este un program pentru dezvoltarea integrată a comunităților. E vorba de sprijinirea copiilor, a părinților și a întregii comunități pentru a colabora în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai ale copiilor și creare de oportunități pentru ei, nu doar pentru supraviețuire, ci și pentru dezvoltarea la întregul lor potențial.

Grupul Village Action este structura organizațională de bază în acest program, și oferă oamenilor oportunitatea de a crea un forum de discuții, de a planifica activități comune, a se educa și informa, a identifica provocările existente precum și a găsi și implementa împreună soluții. Se formează astfel și cluburi de economisire și împrumut pentru sprijinirea familiilor.

Karina Bolin spune că pentru organizația pe care o cnduce „este esențial să colaboreze direct și cu copiii, căci ei sunt un element de dezvoltare în familiile lor.” „Programul Child Aid lucrează îndeaproape cu copii, îi sprijină pe aceștia și familiile lor în a obține certificate de naștere; copii fără părinți sunt înscriși la școală și monitorizați pentru a preveni abandonul școlar; iar copiii afectați de HIV/ SIDA sau alte boli primesc sprijin pentru a urma tratamentele medicale necesare. Child Aid este un program care poate fi ușor adaptat la diferite situații și contexte cu care se confruntă o comunitate. De asemenea, am avut proiecte de distribuire de haine pentru persoane nevoiașe, inclusiv persoane fără adăpost.

În 2024 va începe un proiect de educație privind impactul industriei textile asupra mediului și se va continua și finanțarea de programe de mediu pentru plantarea de păduri noi sau combaterea poluării cu plastic. Astfel, pas cu pas, credem că putem schimba în bine lumea în care trăim.”

UE CERE RESPONSABILIZAREA TUTUROR

Planurile Humana pentru 2024 înclud deschiderea a cinci magazine noi și dezvoltarea echipei. „De asemenea, ne dorim să vedem cum putem avea un impact mai mare asupra comunităților locale și cum putem contribui la creșterea lor. Printre altele, vom organiza o serie de evenimente publice în magazinele noastre împreună cu unii dintre beneficiarii și colegii din proiectele din India, care vor vorbi românilor despre modul în care cumpărăturile lor pot să îmbunătățească viața altor oameni.”

Karina Bolin identifică drept prioritate „colaborarea cu producători din industrie pentru a oferi soluții de management al hainelor second-hand și a nu le mai lăsa să ajungă la groapa de gunoi, iar odată ce hainele nu mai sunt reutilizabile, să fie reciclate și gestionate cât mai eficient.” În acest sens, Humana România colaborează cu organizația din Bulgaria, care are la Varna un centru profesionist de colectare a textilelor second-hand. Astfel, activitatea Humana are un impact direct asupra colectării deșeurilor textile din România, și sunt stimulate inițiative noi pentru managementul sfârșitului de ciclu de viață al tuturor tipurilor de articole de îmbrăcăminte.

„O prioritate pentru noi este să colaborăm cu producători din industrie pentru a oferi soluții de management al hainelor second-hand și a nu le mai lăsa să ajungă la groapa de gunoi.”

În 2023, pentru prima dată a fost dezvoltat și distribuit un raport de activitate în România, cu scopul ca românii să cunoască organizația și să înțeleagă cum pot obiceiurile lor de cumpărături să influențeze mediul, dar și viețile a milioane de alți oameni. Este important ca oamenii să înțeleagă de unde provin hainele și care este parcursul lor până ajung în magazine.

Karina Bolin accentuează asupra faptului că e de dorit ca societatea să înțeleagă nevoia de schimbare în acest domeniu, de ce e important să reducem cantitatea de deșeuri de la gropile de gunoi, cum putem crește capacitatea de sortare și de reutilizare precum și cea de reciclare a diferitor articole de îmbrăcăminte.

 „Sperăm să creăm oportunități de dialog și în contextul dezvoltării noului Plan de acțiune pentru Strategia Națională privind economia circulară în România (conceput de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României), pentru că suntem convinși că o legislație bună, realistă, care susține business-urile sustenabile, este cheia pentru o economie mai puternică și mai prietenoasă cu mediul” spune reprezentanta Humana România.

Statul trebuie să stimuleze și să protejeze sectorul second-hand, dar mai întâi e nevoie să înțeleagă impactul acestuia asupra mediului natural și social.

• Humana include 29 de asociații ce derulează programe în Europa (unde are în jur de 500 de magazine), Asia, Africa, Statele Unite și America Latină.
• Numai în 2022, membrii Humana au cheltuit la nivel mondial 117 milioane de dolari în diferite proiecte.
• Humana România are 41 de magazine în toată țara, implicând peste 300 de persoane.
• Din hainele donate la nivel mondial, 70% merg pe piețele second-hand din Europa și Africa, aproximativ 22% sunt trimise la reciclare, iar 8% sunt folosite pentru recuperarea de energie.
• Proiectele sprijină incluziunea socială și ajută comunitățile mici să colaboreze și să găsească oportunități pentru a progresa, iar în 2022 au fost implicate 510.000 de familii.
• În domeniul sănătății, în 2022 focusul a fost pe educarea pentru controlul HIV/ AIDS, a tuberculozei și a malariei, iar proiectele au atins 9,5 milioane de oameni.
• În educație, proiectele încurajează participarea prin educarea profesorilor și susținerea dezvoltării școlilor. Impactul acestor acțiuni a ajuns la 2,7 milioane de oameni.
• Deșeurile generate de industria textilă ajung la 78 de milioane de tone în fiecare an.
• Diferența dintre emisiile de carbon ale cumpărării unui tricou nou, față de unul second-hand, este de 3,82 kg.