Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă

Social-democratul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, o atacă pe Oana Gheorghiu în legătură cu listarea la bursă a unor companii de stat și o acuză că a introdus documentul „pe sub radar” pe ordinea de zi a ședinței de guvern ocolind organismul creat pentru a studia acest fel de proiecte.

• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
• Tuneluri Hezbollah ascunse sub un magazin de haine
• Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă
• Promisiunea lui Macron: Nu voi mai face politică, după plecarea de la Elysee
• AUR a readus în Parlament un nume pe care sistemul a încercat să-l scoată din memoria românilor: Mircea Eliade

Radu Oprea, pe Facebook, identifică patru probleme pe care propunerea Oanei Gheorghiu le conține.

Acestea, potrivit secretarului general al Guvernului, sunt: problema procedurală, mitul jalonului 443 din PNRR, mitul reducerii deficitului și mitul sinecurilor din companiile profitabile.

Oprea afirmă că lista companiilor care urmează a fi listate la bursă nu are nicio legătură cu jalonul 443 din PNRR, care „prevede listarea sau restructurarea a cel puțin 3 companii de stat din domeniul energiei și transporturilor, cu termen august 2026”.

De asemenea, el afirmă că a confunda listarea la bursă cu „o soluție fiscală urgentă, justificată printr-un jalon PNRR cu care nu are legătură directă” nu înseamnă reformă.

Vă prezentăm textul integral al secretarului general al Guvernului, Radu Oprea.

„Propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea la bursă a unor companii de stat conține patru probleme distincte, care merită separate cu claritate.

1. PROBLEMA PROCEDURALĂ

Documentul cu lista exploratorie — CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română și altele — nu a fost dezbătut în CNR9, Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9, organism prezidat chiar de doamna Gheorghiu. Documentul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern în dimineața ședinței, neexistând timpul necesar pentru a fi studiat. Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit astfel organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza. Ironia este că guvernanța corporativă și listarea la bursă înseamnă transparență — ori doamna Gheorghiu a folosit cea mai opacă procedură posibilă, introducerea documentului pe sub radar.

2. MITUL JALONULUI 443 DIN PNRR

Jalonul 443 prevede listarea sau restructurarea a cel puțin 3 companii de stat din domeniul energiei și transporturilor, cu termen august 2026. El nu are legătură cu CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanța. Mai mult, chiar doamna Gheorghiu a confirmat că listarea nu mai este posibilă în termenul rămas — un proces profesionist durează minimum 9–18 luni. România va propune Comisiei Europene restructurarea a trei companii: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN. Așadar, lista de listare anunțată public nu are legătură cu îndeplinirea jalonului PNRR — care, oricum, se rezolvă prin restructurare, nu prin listare.

3. MITUL REDUCERII DEFICITULUI

Veniturile din privatizare nu sunt recunoscute ca venituri bugetare curente în metodologia ESA 2010 după care Eurostat calculează deficitul României. Ele intră într-un cont dedicat. Listarea nu reduce deficitul structural raportat la Bruxelles. Din contră pierzi dividendele pe care statul le încasează în fiecare an, an de an. O asfel de decizie ar putea avea sens dacă banii ar merge intr-un fond suveran, dar aceasta este o altă discuție.

4. MITUL SINECURILOR LA COMPANIILE PROFITABILE

Un alt argument invocat este că listarea ar pune capăt sinecurilor și ar introduce buna guvernanță. Argumentul nu are sens pentru că Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă. Au deja transparență, raportare publică trimestrială, management evaluat de piață și consilii de administrație supuse regulilor guvernanței corporative. Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță — ea există deja. În schimb, statul pierde pe termen lung dividendele aferente pachetului vândut, fără niciun câștig compensatoriu. În cazul acestor companii, decizia de listare suplimentară este fără logică economică.

Există o distincție importantă care lipsește din dezbaterea publică: companiile nelistate și ineficiente — unde listarea are sens ca instrument de reformă — sunt diferite de companiile deja listate și profitabile, unde listarea suplimentară înseamnă pur și simplu vânzarea unor active valoroase ale statului fără justificare reformatoare.

Listarea companiilor de stat poate fi un instrument bun — pentru transparență, guvernanță corporativă, dividende mai mari pe termen lung. Modelul Hidroelectrica o confirmă. Dar confundarea acestui instrument cu o soluție fiscală urgentă, justificată printr-un jalon PNRR cu care nu are legătură directă, introdusă fără dezbatere tehnică prealabilă și aplicată inclusiv unor companii care nu au nevoie de ea — asta nu e reformă. E comunicare politică prezentată ca urgență tehnică. Diferența contează — pentru că deciziile despre activele strategice ale statului nu ar trebui luate în grabă, pe sub radar, fără dezbatere.

P.S. Despre metoda listării propuse pentru Hidroelectrica și Romgaz – ABB – care înseamnă prăduirea rapidă, 24-48 ore, cu DISCOUNT adică pierdem bani și intr-un mod netransparent voi reveni cu altă postare.”