Nicușor Dan vrea Guvern în 3-4 săptămâni, Constituția cere 10 zile

Nu a depus încă jurămîntul de președinte, dar Nicușor Dan anunță deja oficial intenția de încălcare gravă a Constituției, probabil un record în materie de promptitudine. Conducerea statului român deja se plasează în afara cadrului constituțional, dar în loc să se dreagă rapid busuiocul, de la vîrf se anunță prelungirea crizei și încălcarea și mai gravă a Constituției.

• Nicușor Dan vrea Guvern în 3-4 săptămâni, Constituția cere 10 zile
• Fântânile Urbane revin cu spectacole legendare din 23 mai
• Grindeanu: Nu vreau să fim folosiți pe post de sac de box
• MApN: Evaluarea rezervei de mobilizare este o procedură de rutină, se desfășoară anual și nu are nicio legătură cu războiul din Ucraina
• AEP respinge acuzațiile false lansate de partidul AUR în legătură cu procesul de vot

Ce a spus azi Nicușor Dan după validarea alegerii sale de către CCR:

„Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că imediat după ce va prelua funcţia va avea discuţii preliminare cu partidele, pentru formarea Guvernului, programul de guvernare şi mai ales cum facem cu deficitul. Întrebat când am putea avea un Guvern, preşedintele a spus că acest lucru se va putea întâmpla în câteva săptămâni.

„Cred că e bine ca toate lucrurile să fie stabilite, dinainte pentru a nu avea tensiuni în cadrul Guvernului ulterior. Deci îmi doresc că cât mai multe din aspectele programului de guvernare să fie stabilite între partide, deci nu vreau să ne grăbim cu formarea Guvernului, să ne luăm un interval de 3-4 săptămâni”, a arătat el”, relatează News.ro.

Și acum să explicăm faptele.

Pe 5 mai, guvernul României a căzut, în urma demisiei premierului Marcel Ciolacu, pe 6 mai fiind numit premierul interimar Cătălin Predoiu, deci actualul guvern e interimar.

Articolul 103 din Constituție prevede:
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Conform Constituției, ne place, nu ne place, președintele Ilie Bolojan era obligat să convoace neîntîrziat partidele la consultări și să desemneze un candidat de premier.
Nu a făcut-o. S-a mers pe principiul că e mai onest să fie lăsat viitorul președinte să desemneze noul guvern decît să o facă președintele interimar.
Omenește e de înțeles, constituțional, nu: legea e lege și trebuie aplicată.

Acum, însă, avem un președinte plin și iată ce aflăm: că nici el nu va respecta procedura obligatorie prevăzută de Constituție.
Ne vorbește de „discuții preliminare” cu partidele, un mecanism inexistent în legislație, apoi ne anunță, senin, că nu ne grăbim cu desemnarea guvernului, poate dura și vreo lună.

E cazul să reamintim că CCR a avut mai multe decizii în timp în care a stabilit că în cazurile în care Constituția sau legile nu prevăd explicit termene pentru punerea în aplicare a unor măsuri, se înțelege de la sine că asta înseamnă rapid, în termene absolut rezonabile.

Iată ce spune una dintre aceste decizii, nr.85/2020:

„Curtea reține că scopul comun al autorităților publice implicate în procedura învestiturii/numirii Guvernului este, în mod logic, numirea unui nou Guvern, ceea ce presupune desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru care să intre în această logică a normelor constituționale.

Întreaga procedură a numirii Guvernului a fost configurată de legiuitorul constituant în vederea constituirii rapide a noului Guvern, pentru a nu fi prelungită o criză politică determinată de funcționarea unui Guvern demis, cu o capacitate juridică restrânsă, respectiv pentru a fi evitată o criză politică de o și mai mare amploare, care să conducă la posibila dizolvare a Parlamentului.

Aceasta este rațiunea consultărilor care preced desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și numai în realizarea acestui deziderat, adică al numirii Guvernului, iar nu al blocării numirii acestuia, este construită întreaga procedură constituțională dezvoltată în dispozițiile art. 85, art.103 și art.104 din Constituție, pe care Președintele României trebuie să le aibă deopotrivă în vedere. Acceptarea unei interpretări strict literale și fragmentate a Constituției ar putea conduce la concluzia că orice nu este interzis expres de textul constituțional este permis de acesta, chiar dacă ar contraveni în mod evident logicii și spiritului Constituției, iar o asemenea concluzie este inacceptabilă, întrucât este incompatibilă cu principiile statului de drept”.

Lucrurile sunt clare. România e în criză economică majoră, dar e condusă de un guvern interimar lipsit de puteri reale.
În locul accelerării procedurilor de remediere a crizei politice, noul președinte ne transmite, senin, că intenționează contrariul.
Un termen de 3-4 săptămîni de aici încolo ori mai mult înseamnă chiar și depășirea celor 45 de zile de interimat al miniștrilor prevăzute de Constituție.

Noul președinte și-a început mandatul cu anunțul de încălcare severă a prevederilor Constituționale. Mai poate repara gafa. El e obligat ca luni să cheme imediat partidele la consultări și să desemneze un premier care în termen de 10 zile să închege un cabinet și un program de guvernare. Nu „3-4 săptămîni”, ci 10 zile. În caz de eșec, procedura se va repeta cu alt premier.

În cazul în care președintele Nicușor Dan va face exact ceea ce a anunțat și nu ceea ce reclamă Constituția, faptele lui devin temei de sesizare a CCR privind încălcarea colaborării loiale între puterile statului, așa cum judecătorii au decis în cazul lui Klaus Iohannis, în 2020, ori chiar temei de suspendare. 

Avocatul Toni Neacșu a comentat situația și declarația noului Președinte într-o postare pe contul său de socializare.

„Pe la televiziunile la care mai apar și eu sunt mulți constituționalisti, cu și fără ghilimele, care își dau cu părerea despre contextul constituțional în care suntem ulterior demisiei premierului Ciolacu, combinat acum cu alegerea unui nou președinte.

Bogdan Tiberiu Iacob ne dă lecții tuturor – inclusiv mie, deși am spus în spațiul public ca președintele interimar trebuia sa convoace imediat după demisia lui Marcel Ciolacu partidele spre consultare în vederea desemnării unui premier, dar neconvingător se pare.

În orice caz, în acest moment președintele validat are obligația constituțională ca imediat după întrarea în mandat prin depunerea jurământului să procedeze la consultarea partidelor parlamentare și sa desemneze o propunere de premier.

Declarațiile referitoare la orizontul de 3-4 săptămâni până la care vom avea un Guvern legitim, pe lângă faptul ca sunt iresponsabile raportat la situația economică a țării, sunt contrare obligațiilor pe care presedintele le are potrivit Constitutiei în aceasta situație.

Interimatul Guvernului este o situație excepțională, un provizorat care potrivit spiritului Constituției trebuie să dureze cât mai puțin.

Președintele nu se poate implica în alegerea miniștrilor sau în negocierile partidelor politice, cu atât mai puțin în racolarile de parlamentari pentru crearea unui partid balama, el are doar obligația de a desemna un candidat de premier dintre numele pe care i le propun partidele în urma consultărilor de la Cotroceni, pe care trebuie sa le convoace cât mai repede.

Consultări pe care nu le poate face după ce în spatele ușilor închise a stabilit deja direct componența guvernului și numele premierului, ci imediat ce are această posibilitate, adica marți, a doua zi după învestirea lui în funcție. Premierul desemnat are 10 zile în care trebuie sa convingă partidele să-l voteze și să-și stabilească lista de miniștri, prin negocieri în Parlament, nu la Cotroceni.

Partidele negociază, nu președintele.

Consilierii pe probleme constituționale ai noului președinte sper sa își facă treaba, iar dacă nu sunt ascultați insemna ca după un președinte-tătuca (Iliescu), presedinte-spectator (Constantinescu), presedinte-jucător (Basescu) și presedinte-absent (Iohanis), vom avea un presedinte-premier.

Eu îmi doresc un președinte constituțional și atat.”, a scris avocatul Neacșu.