Salut demersul (necesar şi corect tehnic, în opinia mea) deoarece el situează leadershipul schimbării paradigmei Educaţiei la nivelul maxim de legitimitate reprezentativă pentru societate: şeful statului. Bornele acestei asumări la vârf (top leadership commitment) sunt:
Conştientizarea existenţei unui context internaţional definit de „schimbarea paradigmei” sale (introducere; p. 3), ce impune o abordare neconvenţională a securităţii naţionale a României
Promovarea inspirată şi curajoasă a conceptului de securitate naţională extinsă (p. 5, paragraf 3), ca răspuns la schimbarea paradigmei contextului internaţional
Definirea „reducerii decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţiei marilor sisteme publice” (educaţie, sănătate, protecţie socială) drept interes naţional de securitate (p. 8-9, paragraf 20)
Definirea „dezvoltării consolidate, durabile şi adaptate schimbărilor sociale a marilor sisteme publice” drept obiectiv naţional de securitate, din perspectivă internă (p. 9, paragraf 22)
Alegerea abordării extinse pentru evaluarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale, adăugând factori PEST-E (politici, economici, sociali, tehnologici şi de mediu/environment), la cei de natură strict militară (p. 14, paragraf 46)
Definirea educaţiei drept vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale (p. 16, paragraf 65)
Definirea distinctă a dimensiunii educaţionale, de sănătate, sociale şi demografice (p. 21-22, secţiunea 4.2.7) drept direcţie de acţiune şi modalitate principală de asigurare a securităţii naţionale; prima linie de acţiune specifică vizează „conturarea unui amplu proiect naţional de educaţie, care să asigure mecanisme de planificare pe programe, proiecte şi performanţă.”

E nevoie acum de o echipă „task force” de 5-7 profesionişti cu credenţiale incontestabile, constituită sub comanda directă a preşedintelui României, cu misiunea specifică de a iniţia şi pune în fapt procesul schimbării paradigmei sistemului public al Educaţiei, în perioada 1 iulie 2015-1 decembrie 2018. Vector de atac critic: învățământul preuniversitar, de departe (repet, de departe!) nuca tare a scoaterii Școlii din comunism și aducerii ei în timpul României secolului XXI. Pe baza planului de acţiune de leadership strategic pus la dispoziţia şefului statului de către echipa sus-menţionată, preşedintele României:
Constatând că starea curentă a Educaţiei constituie vulnerabilitate la adresa securități naţionale, agregă consensul politic necesar schimbării paradigmei Educației; context: consultare cu partidele politice (iulie-august 2015)
Articulează public viziunea schimbării paradigmei comuniste a Educaţiei, configurând curajos un model educaţional pentru România secolului XXI; context public: conferință națională / mesaj în Parlamentul României (octombrie-noiembrie 2015)
Îşi asumă misiunea de facilitare a redefinirii axiologice a Educaţiei în România, în orizontul următoarelor două-trei decenii; context public: idem
Numeşte proiectele prioritare prin care declanşează schimbarea paradigmei în Educaţie (v. cadru strategic); context public: idem
De la 1 iulie, în echipa președintelui a intrat în pâine Ligia Deca, consilier de stat pentru Educație și Cercetare. Am încredere în trei puncte foarte tari ale Ligiei: cunoașterea la punct și virgulă a mecanismelor de politici publice ale învățământului superior; conexiunile excelente, de bandă largă, la nivel european; forța cu care îmbină managementul și leadershipul cauzei în care crede cu pasiune, cauza Educației. Mare atenție mare la nuca tare a schimbării paradigmei, învățământul preuniversitar, să nu fie călcâiul lui Ahile al întregului joc!…
Președintele a vorbit, apăsat. Am încredere că trece la fapte, pe măsură.
Marian Staș este profesor la Universitatea Harvard şi președintele Asociației clubul „Liderii Mileniului Trei”











































