Guvernul militar din Burkina Faso a declanșat un val de controverse după ce Consiliul de Miniștri a adoptat un proiect de lege ce prevede reintroducerea pedepsei cu moartea, la șase ani după abolirea acesteia.
- Acordul Mercosur a intrat în vigoare
- Bolojan: Pensia specială nu va mai putea fi cumulată cu salariul în sectorul public. CSM arată că proiectul adoptat de Guvern e neconstituțional
- Topul libertății presei: România, locul 49 mondial. Ce state africane o depășesc
- Q Magazine face-to-face with Alexandru Balan. Pawn. Spy. Traitor.
- Din fabrica Philip Morris România de la Otopeni spre 54 de țări, pe 5 continente
REFORME AGRESIVE
Măsura vizează infracțiuni considerate grave, precum trădarea, terorismul și spionajul și este prezentată de autorități drept o reformă necesară pentru „o justiție mai eficientă”.
„Adoptarea acestui proiect de lege face parte din reformele menite să ofere o justiție care să răspundă aspirațiilor profunde ale poporului nostru”, a declarat ministrul Justiției, Edasso Rodrigue Bayala, într-o postare publicată în luna decembrie pe rețelele sociale.
Proiectul va trebui acum să treacă de parlament și să fie analizat de instanțele superioare, înainte de a putea intra în vigoare.
De la lovitura de stat din 2022, autoritățile militare au inițiat schimbări majore în structura politică a țării, inclusiv amânarea alegerilor promise pentru revenirea la guvernarea civilă și dizolvarea comisiei electorale independente. Criticii spun că reformele merg în direcția consolidării puterii armatei, nu a democratizării.
În paralel, libertatea presei a fost puternic restrânsă. Posturi internaționale precum BBC și Voice of America au fost suspendate pentru relatări despre masacrarea unor civili de către forțele armate, iar în acest an trei jurnaliști cunoscuți au fost arestați.
UN CLIMAT DE INSECURITATE
Burkina Faso, stat fără ieșire la mare și cu o populație de 23 de milioane de locuitori, se confruntă de ani buni cu violențe extreme provocate de grupări jihadiste afiliate Al-Qaeda și Statului Islamic. Criza de securitate din regiunea Sahel a generat nemulțumiri masive față de autoritățile civile anterioare, fapt exploatat de armată pentru a justifica preluarea puterii.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează însă că reinstaurarea pedepsei cu moartea, în contextul acuzațiilor de abuzuri comise de forțele militare, ar putea amplifica riscul de execuții arbitrare și încălcări grave ale drepturilor fundamentale.
Dacă proiectul va fi adoptat de parlament, Burkina Faso ar deveni una dintre puținele națiuni africane care revin asupra abolirii pedepsei capitale, marcând un regres semnificativ în ceea ce privește protecția drepturilor omului în regiune.













































