Raportul Comitetului anti-tortură: Deficiențe sistemice grave în ceea ce privește abordarea sănătății mintale medico-legale în România

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) a publicat astăzi raportul privind vizita sa ad-hoc în România, efectuată în perioada 30 septembrie – 11 octombrie 2024, împreună cu răspunsul autorităților române.

• Deși fermierii români îl denunță, Nicușor Dan anunță că Acordul MERCOSUR va aduce creșteri de 10%-15% industriei auto românești
• SUA convoacă liderii militari din zeci de țări pentru lupta antidrog și antimafia
• Nicușor Dan, huiduit la Focșani și la Iași: Aveți simpatia mea, pentru că și eu am huiduit politicieni!
• INSCOP. 70,9% cred că România merge într-o direcție greșită
• Băluță îl somează public pe Ciprian Ciucu să nu se mai plângă și să vină cu soluții concrete

Scopul vizitei a fost evaluarea tratamentului și a condițiilor de viață ale pacienților de psihiatrie medico-legală internați în cele patru spitale de psihiatrie și măsuri de siguranță din România. Din acest motiv, CPT a efectuat vizite de urmărire la Săpoca, vizitat ultima dată în 2014, și la Spitalul Pădureni-Grajduri, vizitat ultima dată în 2022, precum și o vizită pentru prima dată la spitalele de psihiatrie și măsuri de siguranță din Jebel și Ștei.

Vizita a fost, de asemenea, o oportunitate de a evalua implementarea recomandărilor formulate de CPT în urma vizitei din 2022. În raportul vizitei respective, Comitetul a atras atenția autorităților române asupra unui număr de deficiențe sistemice grave în ceea ce privește abordarea sănătății mintale medico-legale în țară.

Constatările vizitei din 2024 oferă dovezi clare că aceste deficiențe nu au fost încă abordate în mod corespunzător de către autoritățile române. În opinia CPT, tratamentul unor pacienți din spitalele psihiatrice medico-legale este neglijent și, în anumite cazuri, ar putea constitui un tratament inuman și degradant și o încălcare continuă a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În spitalele Pădureni-Grajduri, Ștei și Săpoca, CPT a primit numeroase acuzații credibile și consistente de rele tratamente fizice aplicate pacienților de către personalul auxiliar. Relele tratamente au constat în pălmuire, împingere, răsucire a urechilor, smulgere de păr, lovire cu pumnul, lovire cu obiecte și lovituri cu piciorul, inclusiv în timp ce pacientul stătea întins pe podea. În plus, în Spitalul Ștei, delegația a aflat despre utilizarea unei arme cu descărcare electrică împotriva pacienților de către personalul auxiliar și că recent a început o anchetă.

Comitetul a constatat, de asemenea, o practică neglijentă care a cauzat decese; și anume, în trei dintre cele patru spitale vizitate, examinările post-mortem au arătat că un total de opt pacienți au murit prin înecarea cu alimentele lor în ultimii trei ani. Acest lucru sugerează că pacienții cu un astfel de risc nu sunt identificați și/sau nu sunt luate măsuri pentru a se asigura că își pot ingera alimentele în siguranță.

În ceea ce privește condițiile materiale, deși au avut loc sau erau în curs de desfășurare unele renovări, zonele de cazare ale pacienților erau în general sumbre, neterapeutice și lipsite de personalizare, unele fiind distinct carcerale. În Spitalul Pădureni-Grajduri, construcția planificată a unui nou bloc de cazare pentru pacienți nu începuse încă, iar supraaglomerarea foarte gravă persista în toate secțiile spitalului, în ciuda recomandărilor formulate în urma vizitei CPT din 2022. Cel puțin 78 dintre cei 409 pacienți erau nevoiți să împartă paturile cu alți pacienți, la momentul vizitei din 2024.

Numărul de personal care îngrijea numărul mare de pacienți adesea agitați rămânea insuficient pentru a oferi îngrijirea, tratamentul și supravegherea necesare și pentru a asigura demnitatea pacienților. Uneori, nivelurile de personal sunt atât de scăzute încât puteau avea un impact negativ și asupra siguranței pacienților, crescând riscurile de vătămare corporală pentru aceștia, inclusiv prin neglijență și rele tratamente, precum și încurajând recurgerea excesivă la regimuri restrictive, izolare și măsuri de imobilizare fizică și chimică.

Autoritățile române au furnizat un răspuns detaliat care prezintă modul în care au abordat sau intenționează să abordeze recomandările formulate de Comitet. În special, răspunsul prezintă măsurile luate în fiecare spital pentru a identifica pacienții cu risc de sufocare și pentru a contracara acest risc. De asemenea, se face referire la măsurile deja luate în unele dintre spitale, cum ar fi instruirea specifică a personalului din secții și supravegherea sporită din partea conducerii, pentru a preveni relele tratamente aplicate pacienților. Urmează să fie implementate reforme suplimentare în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate a României 2023-2030 și al Planului său de acțiune, precum și al unui Plan național de acțiune specific privind sănătatea mintală, care include dezvoltarea de servicii de sănătate mintală comunitare.