Florin Cîțu, Dan Barna, Dacian Cioloș, Vlad Voiculescu, Stelian Ion, Rareș Bogdan au afectat independența justiției în dosarul intitulat generic „10 august”. La această concluzie a ajuns Inspecția Judiciară.
- Președintele PNL Vaslui, Mihai Barbu, a fost pus sub control judiciar. El a intermediat o întâlnire între afaceristul Fănel Bogos și Ilie Bolojan, rămasă fără urmări
- Înalta Curte de Casație și Justiție menține sechestrul pe acțiunile companiei Gabriel Resources în Dosarul „Roșia Montană”
- Percheziții la grupul Tinmar Energy. Compania transmite: Această revenire asupra unor acuzații infirmate este echivalentă cu o încercare deliberată de a „reîncălzi” subiecte vechi, cu scopul de a genera artificial suspiciune și neîncredere
- 315.000 de persoane au trecut prin Altarul Catedralei Mântuirii Neamului
- Electroputere VFU Pașcani marchează a treia victorie consecutivă în disputa cu STB pentru tramvaiele Bucureștiului

Judecătoarea Andrea-Annamaria Chiş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a formulat o solicitare privind apărarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic „10 AUGUST” şi a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea verificărilor legale care se impun. Cererea a fost înregistrată la data de 15 martie 2021, la ambele Direcţii de inspecţie sub nr. 21-984 la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători şi sub nr.21-988 la Direcţia de inspecţie pentru procurori.
În urma verificărilor, Inspecția Judiciară a concluzionat că mai mulţi reprezentanţi ai puterilor executive şi legislative au făcut o serie de afirmaţii „referitoare la legalitatea soluţiilor dispuse de procuror/pronunţate de judecător în dosarul 10 august, funcţionarea sistemului de justiţie în ansamblul său, activitatea procurorilor de caz, a procurorului-şef DIICOT şi a judecătorului de cameră preliminară şi au solicitat, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, identificarea altor căi de continuare a anchetei penale faţă de persoanele pentru care se dispusese clasarea sau demararea unei anchete parlamentare care să aibă aceeaşi finalitate, respectiv de stabilire a persoanelor vinovate, care au continuat şi ulterior luărilor de poziţie ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Tribunalului Bucureşti şi ale reprezentanţilor unor asociaţii profesionale ale judecătorilor”
Raportul readuce în atenție faptul că judecătorii sunt independenți și că, potrivit principiului separației puterilor în stat, niciunul dintre reprezentanții celorlalte două puteri nu are dreptul să „extrapoleze nemulțumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze.
„Conform acestor texte de lege, justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali. Procurorii se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii. Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.
Potrivit principiului separaţiei puterilor în stat, un reprezentant al uneia din celelalte două puteri, nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, se aduce inevitabil atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei judecătorilor şi procurorilor.”, se arată în raportul Inspecției Judiciare.
Potrivit raportului, declarațiile făcute de politicieni în legătură cu clasarea dosarului „10 august” sunt, în fapt, niște verdicte, care stabilesc vinovății în afara cadrului legal.
Mai mult, Inspecția Judiciară apreciază că declarațiile politicienilor„se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale”.
„Din analiza afirmaţiilor personalităţilor publice, reprezentanţi ai puterii executive şi legislative, preluate şi comentate ulterior în mass-media, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificată de soluţia pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, cu încălcarea principiului legalității procesului penal consacrat de art.2 din Codul de procedură penală, iar soluția pronunțată ar fi una care nu are la bază o analiză a realității faptice în raport cu dispozițiile legale incidente.
Astfel, în afara principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de Constituţia României, autorii emit verdicte, stabilesc vinovăţii şi exercită un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor şi al hotărârii judecătoreşti în afara oricărui cadru legal, plecând de la unicul argument factual legat de multitudinea plângerilor penale formulate în legătură cu evenimentul şi lipsa audierii tuturor acestor persoane vătămate, deşi, în sine, numărul acestora nu este un argument care să justifice depăşirea limitelor legale şi reprezintă chestiuni care pot fi analizate în cursul procesului penal fie de către procuror, fie de către judecător.
Cu atât mai puţin poate fi considerat că are suport factual, câtă vreme o parte dintre aceştia au fost participanţi la acțiunea de protest din data de 10 august 2018 sau/şi autori ai unor plângeri penale în legătură cu evenimentele din 10 august 2018.
Or, nimeni nu poate fi judecător/procuror în propria cauză şi este cu atât mai grav a-şi aroga astfel de calităţi, persoane cu calităţi oficiale în stat (executiv, legislativ, europarlamentari).
Chiar dacă afirmaţiile lansate în spaţiul public sunt justificate de analiza unui subiect larg mediatizat, în care acuzele la adresa procurorilor de caz şi judecătorului care a pronunţat hotărârea au fost din cele mai diverse (prin acreditarea ideii de soluţionare prin încălcarea nomelor care guvernează desfăşurarea procesului penal, prin presupuse intervenţii asupra procurorilor şi judecătorilor) nu trebuie omisă calitatea şi poziţia celor care formulează astfel de afirmaţii, limita limbajului public fiind în mod cert depăşită atunci când sugerează ideea că o anumită cauză nu a fost instrumentată şi judecată corect, în limitele legii, şi că se aşteaptă de la celelalte puteri ale statului să identifice modalităţi de schimbare a unei soluţii definitive.
În mod particular, apreciem că se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale.”, se scrie în raport.
Inspectorii judiciari au opinat că toate declarațiile emise au avut un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar, dar și asupra credibilității justiției în rândul opiniei publice.
„Raportat la situaţia de fapt, dar şi la cadrul legal care defineşte independenţa sistemului judiciar şi limitele libertăţii de exprimare, se poate concluziona că aceste postări şi interviuri, alături de alte interviuri realizate cu alte persoane/asociaţii civice care au formulat denunţuri/plângeri penale în legătură cu evenimentele petrecute la 10 august 2018 şi preluate în emisiuni radio şi tv, precum şi în articolele de presă analizate au generat reacţii şi comentarii ample atât din partea realizatorilor, cât şi din partea autorilor, în cadrul cărora, plecând de la o singură cauză, au fost exprimate opinii şi au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual.
Prin urmare, se apreciază că au fost depăşite limitele admisibile ale discursului public, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră libertatea de exprimare.
Este adevărat că dreptul la libertatea de exprimare este un drept constituţional, însă nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi independenţa şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Potrivit legislaţiei interne, dreptul la liberă exprimare nu poate fi exercitat cu încălcarea acestui principiu.”, se arată în raportul Inspecției Judiciare.
În concluzie, inspectorii care au analizat solicitarea judecătoarei Annamaria Chiș au concluzionat că s-a produs o încălcare a principiului separației puterilor în stat și a echilibrului puterilor în stat. Raportul a fost înaintat plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
„Prin declarațiile publice, postările pe reţele de socializare, astfel cum au fost preluate şi prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței autorităţii judecătoreşti în ansamblul său și, prin urmare, în temeiul art. 74 lit. g) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,
Propun înaintarea prezentului raport Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare.”, concluzionează inspectorii judiciari.
Declarațiile prin care politicienii au adus atingere justiției
Stelian Ion, ministrul Justiției:

„Am fost pe 10 august 2018 în Piaţa Victoriei alături de familie, prieteni şi colegi. Am văzut ce s-a întâmplat acolo. Am inhalat gaze lacrimogene, iar unii dintre prietenii si colegii mei au fost bătuţi si răniţi. (…) Nici nu am să vă împărtăşesc emoţiile şi sentimentele mele legate de acest subiect. Ca cetăţean, eu, unul, ştiu ce am de făcut în această privinţă.(…)Nu există stat de drept fără o justiţie independentă şi funcţională. De aceea anomaliile sistemice trebuie înlăturate. Şi tocmai acesta este unul dintre obiectivele mandatului meu. Privind în ansamblu, sistemul de justiţie are nevoie de o reformă profundă, iar legile după care funcţionează trebuie îmbunătăţite. Sistemul pe care îl aşezăm acum le va garanta şi copiilor noştri că pot trăi aici, într-o ţară civilizată, în care domneşte legea, unde furtul este pedepsit ferm, iar munca este premiată. O ţară în care îşi pot exprima opiniile fără să li se pună pumnul în gură şi fără să fie gazaţi sau bătuţi.”
Rareş Bogdan, europarlamentar PNL:

– „…astăzi din păcate, după decizie, după ce judecătorii au decis că dosarul nu se redeschide şi că cei 4 şefi ai Jandarmeriei din acest dosar în frunte cu Cucoş, Sindile şi cu Cazan scapă fără nici un fel de cost în faţa cetăţenilor şi a istoriei, am avut, încă o dată, imaginea unei ţări abandonate, unde Justiţia nu funcţionează, unde Justiţia umblă cu capul spart (…)”.
„Noi am luptat pentru ca judecătorii, procurorii…, ca justiţia să fie liberă, ca politicul să nu se implice niciodată în actul de justiţie”
„Faptul că după 3 ani de ani de zile nu se întâmplă nimic şi tot ceea ce s-a întâmplat acolo e şters cu buretele ne arată din păcate că justiţia din România nu a înţeles absolut nimic din lupta românilor pentru libertate, pentru civism, dar şi pentru o justiţie complet liberă. Cum Doamne Dumnezeule pot judecătorii să nu ţine cont de acele date? Nu-i nimic. Din nou România se va face de râs, din nou România după modelul Doru Mărieş, Cristian Diaconescu care au atacat la CEDO într-un mod disperat practic şi au salvat dosarul Revoluţiei şi apoi dosarul 13-15 iunie (…) Noi ne vom adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Ne vom duce la CEDO, ne vom duce la Strassbourg cu ajutorul oamenilor. Îi rog foarte mult să facem front comun pentru ca să atacăm decizia de clasare la CEDO pentru a veni instanţa europeană să redeschidă acest dosar. Nu se poate aşa ceva!”
– „Este o decizie ruşinoasă a justiţiei din România. Se dovedeşte că după 31 de ani de la revoluţie în continuare dreptatea umblă cu capul spart în această ţară. Mi-e din ce în ce mai greu, deşi nu mă dau bătut şi mă voi lupta pentru cei care m-au votat, mi-e din ce în ce mai greu să cred că ne facem bine. Cred că pur şi simplu această ţară este condamnată.(…)
Florin Cîţu, prim-ministrul României:

– „Nu pot să comentez decât ca cetăţean că sunt dezamăgit e adevărat că vedem că în România nimeni nu a tras în noi în decembrie, nimeni nu răspunde pentru mineriade şi avem iarăşi aici un eveniment care e foarte greu să găsim responsabili. În ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că niciodată cetăţenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste de situaţii. Am stat de vorbă cu ministrul Justiţiei, vom vedea dacă mai există alte căi de atac, dacă se poate ceva sau nu în acest moment. Aştept opinia experţilor în această situaţie.”
– „…este o decizie a Tribunalului şi nu pot să comentez decât ca cetăţean. Că sunt dezamăgit, este adevărat, că vedem că în România nimeni nu a tras în noi – nu? – în decembrie, mineriadele… Nu răspunde nimeni pentru mineriade şi avem, iarăşi, aici încă un eveniment în care este foarte greu să găsim responsabili. În ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că niciodată cetăţenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste situaţii”
„Am stat de vorbă cu ministrul justiţiei. Vom vedea dacă există alte căi de atacat, dacă se poate face ceva sau nu în acest moment. Vă daţi seama, că aştept opinia experţilor în această situaţie.”
„Vă dați seama că sunt dezamăgit, dar nu ne vom opri să încercăm să vedem cum găsim soluții ca vinovații să plătească. Nu ne vom opri. Asta vom face. Am discutat ieri (…) cu ministrul Justiției și vom merge înainte. Să vedem, mai sunt căi. Cu siguranță, în continuare încercam să rezolvăm problema”
Dacian Cioloş, europarlamentar PLUS:

„Decizia de a nu redeschide Dosarul 10 august nu este finalitatea pe care o așteptam nici eu și nici cetățenii acestei țări care au fost în Piața Victoriei, au avut de suferit și știu pe pielea lor ce s-a întâmplat acolo. Ca politicieni, vom respecta mereu deciziile justiției, chiar dacă uneori ele par nedrepte. Dar, tot ca politicieni, avem o datorie morala fata de aflarea adevărului. Cetățenii trebuie să știe cine sunt responsabilii politici pentru ce s-a întâmplat pe 10 august, cei pe care organele de anchetă penală par să nu ii găsească. Parlamentul României are căderea de a ancheta acele evenimente exact prin prisma responsabilităților de decizie politică ce au determinat comportamentul forțelor de ordine. Eu unul vreau să știu ce s-a întâmplat pe 10 august și cred că o comisie parlamentară poate aduce lumina necesară în acest caz, dincolo de responsabilitățile penale.”
Dan Barna, vicepremier:

„E o decizie dezamăgitoare a justiției. (…) o decizie inexplicabilă, mă rog, foarte greu de explicat. (…) Mă aștept ca și CSM să aibă un punct de vedere față de o hotărâre cel puțin stupefiantă. (…) Faptul că oamenii au fost bătuți, gazați, fugăriți de jandarmi, cu căști cu numere ascunse, adică era evident că a fost complet în afara legii ce s-a întâmplat acolo, să ți se spună că totul e în regulă și nu e nimeni vinovat. (…) Totdeauna mai există o cale. CEDO este una dintre ele, într-adevăr. Ar însemna din nou să ne facem de râs ca țară. (…) Dacă se mai poate face ceva, vom face cu siguranță. Dacă nu, se va merge mai departe spre CEDO. (…) Dar este, în egală măsură, dreptul cetățenilor, membrilor de partide, membrilor USR-PLUS, de a-și exprima nemulțumiri atunci când o hotărâre este evident în afara oricărui cadru de normalitate morală într-o societate. (…) Dar justiția trebuie să-și asume, și o spun asta din poziția de cetățean în primul rând, apoi de vicepremier, deciziile pe care le ia, pentru că, repet, e foarte greu să le spui cetățenilor că totul e în regulă. Pentru că decizia instanței asta spune, (…) am închis dosarul, s-a respins, nu am găsit nimic în neregulă. Este același sentiment revoltător cum a fost dosarul mineriadei. (…) mesajul pe care l-am primit cu toții ca țară, că dacă administrația statului abuzează cetățenii cum s-a întâmplat pe 10 august, mesajul că lucrul acesta poate să scape complet nepedepsit ca pe o fatalitate, este unul la care nu avem cum să reacționăm. (…) Până la urmă trebuie să vorbim despre realități, despre factual. Repet, nu știu conținutul dosarului și evit să comentez pe fond, dar 10 august, la fel ca Mineriada, la fel ca dosarul Revoluției sunt clare pentru toți românii. Ideea că nu există vinovați nu este sustenabil pentru nici o putere a statului. Deci nu poți să spui privind cetățenii în ochi, e în regulă, 10 august a fost corect, noi ne-am exprimat punctul de vedere, asta este. Aici avem problema de fond, nu putem sa ridicăm din umeri la nesfârșit și sa spunem nu avem nici un vinovat, s-a întâmplat. A fost de la Dumnezeu citire, că nu-i așa”.
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății:

El a declarat că îi vine să se ia cu mâinile de cap după ce a aflat decizia și a afirmat că lucrurile nu pot rămâne așa. (…) „niște politruci ajunși în fruntea statului folosesc instrumentele la îndemână indivizi cu uniforme, măciuci și, eventual, grade pentru a bate, a umili sau chiar a omorî români fără vină, după care ei și ai lor mermelesc lucrurile așa încât nici ei nu sunt vinovați, nici instrumentele lor”.












































