România și ai ei guvernanți, umiliți de Viktor Orbán pe propriul pământ: „O căpiță de fân cam strâmbă”

Prim-ministrul ungar Viktor Orbán, cu sprijinul UDMR, a servit cîteva lecții de umilință românilor, cu precădere conducătorilor țării, în marja congresului de azi al formațiunii maghiare, altfel spus, ne-a tras-o la noi acasă. Și nu oricum, ci în aplauzele lui Bolojan, Boc, Grindeanu & comp. Și nu o dată, ci în cîteva rînduri. În opinia lui Orban, România e o „căpiță de fân cam strâmbă”, care trebuie îndreptată de premierul Bolojan și de miniștrii UDMR. Iar pe cei care critică Ungaria i-a făcut proști și răuvoitori. Și asta nu a fost totul.

• România și ai ei guvernanți, umiliți de Viktor Orbán pe propriul pământ: „O căpiță de fân cam strâmbă”
• „Ce face mintea, în epoca ecranului”. Avertismentul neurologului Martin Jan Stransky, la Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”
• Testimonies from the online inferno and a stark admission from Health Minister Alexandru Rogobete: Romania is currently unable to treat mental illnesses caused by digital addiction.
• Premiul Nobel pentru pace nu i-a revenit lui Trump. Laureata este Maria Corina Machado, om politic din Venezuela
• INS: Se menține sporul natural negativ al populației României

Venit la Cluj pentru congresul UDMR, pentru că, a explicat el „consider că este datoria prim-ministrului Ungariei să participe, dacă poate, la marile evenimente ale organizațiilor maghiarilor din afara țării”, Orban a început marcarea teritoriului cântând cu foc într-un local clujean o melodie ungurească al cărei refren se traduce prin „Noi nu plecăm acasă”, adică un mesaj cu bătaie. Nimic grav, am zice, totuși.

Mai complicată a devenit situația cînd, înainte de congres, Orban a acordat la Cluj un interviu postului public ungar Radio Kossuth, numit după numele liderului pașoptist care a luptat pentru o Ungarie mare și independentă cuprinzînd Transilvania și pentru maghiarizarea forțată a românilor transilvăneni.

Un interviu în care Orban a făcut pulbere activitatea guvernelor din ultimii ani ale României, spunînd că au adus țara într-o situație economică grea, motiv pentru care ar trebui să privească admirativ la țara lui, Ungaria. Metaforic, Orban a comparat România cu „un vecin neglijent, dezordonat, sărac, care duce un stil de viață haotic” și care „îți scade valoarea propriei case”.

„Având în vedere istoria celor două țări, este greu să ne imaginăm o relație mai complicată decît aceasta; nu știu dacă există în Europa o relație mai complexă între două națiuni. Într-un astfel de context istoric, pacea și cooperarea nu sunt ceva natural și nici rezultatul întâmplării, ci o decizie. Noi, ungurii, dorim să trăim în pace și să cooperăm cu vecinii noștri. Această decizie trebuie luată în fiecare zi și menținută zilnic. Iar cînd România are un prim-ministru care gîndește în mod similar – domnul prim-ministru Bolojan, originar din Oradea – trebuie să profităm de această oportunitate pentru a îmbunătăți cooperarea”, a spus premierul ungar.

„În primul rând, urăm mult succes guvernului român. Poate că cei de la oraș nu înțeleg asta, dar cei de la sat știu că valoarea proprietății tale nu este determinată doar de mărimea terenului sau de tipul casei, ci și de cine îți este vecin.

Un vecin neglijent, dezordonat, sărac sau care duce un stil de viață haotic îți scade și valoarea propriei case. Dacă vecinul tău este ordonat, de succes și interesat de cooperare, atunci și valoarea proprietății tale crește.

Așadar, nu doar din considerente creștine sau umane, ci și din interes propriu, suntem interesați ca economia României să fie de succes. În plus, vorbim despre un partener comercial important: cu cît românii au mai mulți bani, cu atît funcționează mai bine comerțul româno-ungar.

Situația de aici nu este ușoară acum. Nu este treaba mea să comentez despre economia românească, dar pot spune liniștit că acea atitudine neserioasă, răuvoitoare, poate chiar ignorantă, de tip „bezzegrománozás” (laudă exagerată a României), care încearcă să discrediteze guvernul ungar pretinzînd că românii fac totul mai bine, s-a terminat. Dacă cineva mai aduce vorba despre asta, îi sugerez să privească peste graniță, pe partea cealaltă, și va vedea realitatea.

Aici are loc o luptă serioasă pentru restabilirea echilibrului financiar al economiei, ceea ce este un proces foarte dureros și o provocare profesională majoră din punct de vedere politic. Așadar, UDMR, care își asumă responsabilitatea în guvernul român actual, are de înfruntat multe probleme. Le urez mult succes prim-ministrului român și miniștrilor UDMR!”. (Nu și celor liberali, pesediști și useriști, pare-se n.n.)

Întrebat de jurnalistul ungar ce lecții oferă „situația economică a României și felul în care s-a ajuns aici?”, Orban a răspuns:

„Încă o dată, trebuie să fim prudenți când vorbim despre o altă țară, chiar dacă este vecina noastră.

Aici politica a dus economia în dificultate.

Dacă nu există stabilitate, predictibilitate și posibilitatea de a planifica pe termen lung, dacă oamenii sau partidele subestimează valoarea și virtutea stabilității și echilibrului, atunci rezultă idei haotice, decizii economice pe termen scurt și convulsii. Multe decizii economice populare pe termen scurt, atunci cînd se adună, duc la mari probleme economice. Sunt parlamentar de 35 de ani și de atunci urmăresc politica economică a vecinilor noștri. Îmi amintesc de perioade de mare succes ale politicii economice românești, dar și de vremuri grele, ca cele de acum. Prim-ministrul României este o persoană foarte experimentată și respectabilă.

Dacă există cineva care, pe baza parcursului său de viață și a experienței sale ca bun administrator, are șanse să îndrepte această „căpiță de fân cam strâmbă”, atunci acel cineva este domnul prim-ministru Bolojan”.

În treacăt fie spus, în același interviu Orban a pulverizat și două icoane ale regimului de la București, anume Uniunea Europeană și Ucraina, dar nu vom insista pe subiect.

După interviu, a urmat congresul UDMR, unde premierul ungar a transmis că „UDMR nu este organizație minoritară, ci este un factor de strategie națională”. Nu a precizat pentru care națiune.

Un congres la care, – sfidare gravă – s-a cântat în deschidere Imnul Secuiesc (și nu Imnul Ținutului Secuiesc, cum greșit e etichetat uneori). O melodie compusă imediat după Tratatul de la Trianon din 1920, rana deschisă până azi a Ungariei, la care s-a consfințit alipirea Transilvaniei la România.

„Cine știe încotro, încotro ne duce destinul
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai condu-ți înca odată poporul spre victorie
Prințule Csaba, pe cărări de stele!

Un pumn de secui se macină precum stânca,
În marea luptelor dintre popoare
Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori
Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!”.

Versuri care reflectă sentimentul de pierdere, dar și dorința de a păstra identitatea culturală și spirituală a secuilor. Un amestec de lamentație, speranță și apel la rezistență. Ele exprimă lupta seculară a secuilor pentru supraviețuire culturală și identitară într-o regiune marcată de schimbări politice și conflicte ”în marea luptelor dintre popoare”. Prin invocarea Prințului Csaba (personaj mitic, fiu al lui Attila Hunul) și a lui Dumnezeu, imnul subliniază legătura profundă a secuilor cu istoria, pământul și spiritualitatea lor, cerând îndrumare și protecție pentru a nu-și pierde identitatea și Ardealul.

Nu avem nimic împotriva cântecului, dar intonarea lui la amintita manifestare politică, în nasul guvernanților români, ni se pare o sfidare maximă. Sfătuit bine de data asta, președintele Nicușor Dan a anulat în ultima clipă prezența la congres, pentru că altfel ar fi fost și el umilit pe propriul pământ.

S-au lăsat umiliți, însă, premierul Ilie Bolojan, ministrul USR al Economiei, Radu Miruță, liberalul Emil Boc ori liderul PSD, Sorin Grindeanu. Care a încercat o fentă ieftină, plecând la WC în timpul imnului, dar s-a făcut de râs revenind ca o floricică și ținând un discurs laudativ. Dacă nu se mai întorcea, probabil ar fi punctat imens la imagine, dar, deh, ciolanul guvernării e mai puternic decât patriotismul.