Spre o lume fără fum

În 15 octombrie 1492, indienii americani îi ofereau lui Cristofor Columb niște frunze uscate. Exploratorul nu mai văzuse niciodată o astfel de plantă, care creștea în America din anul 6000 î.Chr., dar mirosul puternic i-a atras atenția. Curând, marinarii lui aveau să aducă tutunul în Europa, iar planta ajungea să fie cultivată pe tot continentul.

• Cazul Lukoil. Bulgarii obțin prelungire de la americani, ungurii exceptare, noi… nimic. Se așteaptă noi creșteri de preț la benzină și motorină
• Ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE și i s-au prezentat dovezi concrete ale dronei trimise în Ucraina, căzute în România. Ce spun rușii
• Stiliștii au nevoie de stilist
• Din cauza lipsei de gardieni, deținuții au ajuns să se păzească singuri
• Grădina Operei Comice pentru Copii, transformată în orașul poveștilor de iarnă

PANACEUL EUROPENILOR

Adusă de Cristofor Columb, planta de tutun a început să se răspândească în Europa la mijlocul secolului al XVI-lea. Numele care a marcat semnificativ istoria tutunului este cel al unui diplomat francez: Jean Nicot.

Ambasador al Franței în Portugalia (1559-1561), acesta i-a trimis Ecaterinei de Medici, pe atunci regină a Franței, un pachet cu frunze și semințe de tutun, pentru a-i folosi la vindecarea migrenelor. Se pare că tratamentul a fost eficient și astfel planta a început să fie cultivată pe teritoriul francez, fiind cunoscută drept „iarba reginei” și comercializată doar în farmacii.

Apoi, în semn de recunoștință și pentru a imortaliza numele diplomatului care a popularizat-o în Franța, planta a fost numită Nicotiana Tabacum, nicotină. Ulterior, denumirea de nicotină s-a păstrat doar pentru a desemna substanța activă din tutun.

Imensa popularitate a tutunului în Europa s-a datorat, la început, presupuselor sale proprietăți vindecătoare. Europenii credeau că poate trata aproape orice, de la respirația urât mirositoare până la cancer. Ba chiar, în 1571, medicul spaniol Nicolas Monardes a scris o carte despre istoria plantelor medicinale din Lumea Nouă, în care susținea că tutunul ar putea vindeca 36 de probleme de sănătate.

În anii 1600, tutunul a ajuns atât de popular, încât era folosit frecvent ca monedă de schimb. În 1776, a ajutat la finanțarea Războiului American de Independență, servind drept garanție pentru împrumuturile pe care americanii le-au luat din Franța.

Țigările au devenit foarte populare în rândul soldaților, dar utilizarea lor a explodat în timpul Primului Război Mondial. În cel de-al Doilea Război Mondial, țigările erau deja incluse în rațiile  soldaților, la fel ca mâncarea.

REVERSUL „MEDALIEI”

Încetul cu încetul, însă, au început să fie semnalate unele dintre efectele nocive ale fumatului. Sir Francis Bacon a remarcat că încercarea de a renunța la fumat era foarte dificilă, iar de-a lungul anilor, oamenii de știință au început să identifice substanțele chimice din tutun și să înțeleagă efectele periculoase asupra sănătății pe care le produce fumatul.

În prima jumătate a secolului XX, au apărut din ce în ce mai multe dovezi că fumatul este legat de apariția cancerului pulmonar, iar industria tutunului dezvoltă și promovează noi produse, precum cele cu mai puțin gudron și țigările filtrate.

Anii ‘60 au fost perioada în care au apărut mai multe rapoarte care atrăgeau atenția asupra pericolelor pentru sănătate ale fumatului.

De altfel, în 1964, a apărut raportul Fumatul și sănătatea, care a permis guvernului să reglementeze reclamele și vânzările de țigări.

În 1965, reclamele la țigări au fost interzise la televizor în Marea Britanie, iar un an mai târziu, au început să apară avertismentele legate de sănătate de pe pachetele de țigări.

În 1971, reclamele de televiziune pentru țigări au fost interzise și în SUA, dar, chiar și așa, au rămas cel mai promovat produs după automobile. De altfel, rezultatele publicității au început să se simtă în consumul tot mai crescut, mai ales în rândul femeilor, într-o asemenea măsură încât, în 1979, autoritățile medicale au inclus în rapoartele oficiale concluzii legate de consecințele fumatului asupra sănătății femeilor.

În anii următori, autoritățile au anunțat că fumatul pasiv ar putea provoca cancer pulmonar, boală care a devenit, în 1985, ucigașul numărul 1 în rândul femeilor, cu cifre ale mortalității care le depășeau pe cele ale cancerului de sân. Prin urmare, fumatul în zonele publice a fost restricționat.

Numărul fumătorilor adulți atinge astăzi cifra de aproximativ 1,1 miliarde în întreaga lume, iar această cifră, estimează Organizația Mondială a Sănătății, nu se va schimba foarte mult până în 2025. 

Fumatul influențează negativ toate aparatele și sistemele organismului uman și este printre cei mai importanți factori de risc pentru o mulțime de boli netransmisibile, fiind responsabil direct sau indirect pentru apariția cancerelor pulmonare, ORL, gastrice, a bolilor cardiovasculare, a bolilor pulmonare. Jumătate dintre fumători pierd aproximativ 14 ani din viață și sunt victimele mortalității premature.

Este, așadar, una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică, fiind responsabilă pentru peste 8 milioane de decese la nivel global, inclusiv 1,2 milioane de decese cauzate de fumatul pasiv. 700 000 dintre acestea sunt înregistrate în Uniunea Europeană.

Se estimează că fumatul este cauza a 90% dintre decesele prin cancer pulmonar, a 75% dintre decesele provocate de boala pulmonară obstructivă cronică și a aproximativ 25% dintre decesele prin boli cardiovasculare. Statistic, cancerul reprezintă, atât în lume, cât și în țara noastră, a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare.

Cel mai recent Eurobarometru care evaluează prevalența fumatului și a consumului de tutun în Europa (2020) arată că aproape un sfert din populația Uniunii Europene fumează.

Procentele variază semnificativ în funcție de țară – de la mai mult de o treime în Grecia (42%), Bulgaria (38%) și Croația (36%), până la 12% în Irlanda și Regatul Unit și 7% în Suedia. Din fericire, procentul de fumători tineri (15-24 de ani) a scăzut cu 9% din 2017.

Bolile netransmisibile, între care bolile cardiovasculare, diabetul, bolile respiratorii cronice, tulburările mintale, afecțiunile neurologice, cancerul etc., sunt responsabile pentru 80% din povara asociată bolilor în țările UE și sunt principalele cauze ale deceselor premature care pot fi evitate. Fumatul este cauza principală de apariție a cancerelor în UE, unde îi sunt atribuite 27% dintre toate malignitățile.

În România, cauzele principale ale deceselor rămân bolile cardiovasculare, cancerul și bolile respiratorii, afecțiuni ale căror apariție și evoluție sunt influențate în mod semnificativ de un număr de factori de risc modificabili.

Din păcate, cifrele rămân îngrijorătoare, aproximativ 4 milioane dintre românii adulți fiind fumători, cu 2% mai mult decât  în 2017.

Reducerea factorilor majori de risc, precum fumatul, abuzul de alcool, alimentația nesănătoasă și sedentarismul, este esențială pentru scăderea incidenței și a impactului bolilor netransmisibile. Cea mai bună metodă prin care fumătorii pot reduce riscurile asociate fumatului este renunțarea completă la tutun și nicotină. Cu toate acestea, datele arată că mulți fumători nu fac acest pas, iar printre europeni, România are cel mai mic procent de persoane care au renunțat la fumat (8%).

DE CE ESTE FUMATUL ATÂT DE NOCIV?

Forma pură a nicotinei a fost descoperită în 1826 și a deschis noi direcții pentru oamenii de știință. Multă vreme, lumea a crezut că aceasta este principalul vinovat pentru bolile asociate fumatului. Cercetările aveau să demonstreze, însă, contrariul.

Fumatul nu este doar un obicei dăunător, ci și o problemă globală cu care se confruntă sute de milioane de oameni. În privința fumatului, la fel ca în cazul multor altor lucruri, informațiile trunchiate și miturile repetate s-au transformat în convingeri populare.

S-a spus, de exemplu, că nicotina este principala vinovată pentru problemele de sănătate ale fumătorilor. În realitate, însă, deși nicotina nu este lipsită de riscuri și provoacă dependență, aceasta este o afirmație incorectă: substanțele rezultate în urma arderii reprezintă cauza principală a bolilor asociate fumatului, nu nicotina.

Nicotina este unul dintre motivele pentru care adulții fumează, alături de gust, ritual și experiența senzorială. Totuși, principala cauză a riscurilor pe care fumatul le prezintă pentru sănătate nu este nicotina, ci o reprezintă nivelurile ridicate ale compușilor nocivi și potențial nocivi ce rezultă în urma arderii țigărilor.

Numeroase autorități și experți în domeniul sănătății publice au confirmat această concluzie. Și totuși, „există multe neînțelegeri publice cu privire la nicotină – mai puțin de 10% dintre adulți înțeleg că majoritatea efectelor nocive ale fumatului asupra sănătății nu sunt cauzate de nicotină”, spune Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijiri Medicale din Regatul Unit, care se pronunță asupra gradului de conștientizare a publicului.

O analiză a 54 de studii a arătat că percepțiile oamenilor cu privire la nicotină variază și sunt adesea greșite. Mulți încă mai cred, în mod eronat, că nicotina este o cauză majoră a bolilor legate de tutun.

Adulții fumători care nu renunță complet merită informații corecte și fără echivoc pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză, iar astfel de alegeri contribuie la rezultatele rapoartelor de sănătate publică. Acesta este unul dintre motivele pentru care este atât de important să combatem percepțiile greșite ale publicului cu privire la nicotină.

Alternativele fără fum, fundamentate științific, pot completa măsurile existente pentru a contribui la abordarea problemei globale de sănătate reprezentate de fumat. Aceste produse le oferă  adulților care nu reușesc să renunțe complet la tutun și la nicotină o cale de a face o alegere mai bună decât continuarea fumatului. Nicotina rămâne, așadar, unul dintre factorii importanți care pot determina fumătorii să adopte aceste produse și să renunțe la țigări, iar mulți fumători au nevoie ca rata de absorbție și concentrația nicotinei să fie similare cu cele ale țigaretelor pentru a face trecerea completă.

„A fost, însă, dovedit că, pentru fumătorii care nu pot sau nu doresc să renunțe complet la nicotină, este necesar să se treacă cel puțin la alternative mai bune”, spune Prof. Dr. Nebojsa Tasic, directorul Asociației Internaționale a Bolilor Cardiovasculare.

Este necesară o perspectivă echilibrată asupra nicotinei în contextul reducerii efectelor nocive ale tutunului. Este importantă, de asemenea, educarea autorităților de reglementare, a experților în sănătate publică, a fumătorilor adulți și a utilizatorilor adulți de nicotină cu privire la această substanță  și la produsele care conțin nicotină.

„Nimeni nu face tranziția imediat. Produsele de înlocuire a nicotinei nu au funcționat atât de bine pe cât am sperat, deoarece sunt văzute ca un produs farmaceutic. Fumătorii nu vor să se vadă ca oameni care au nevoie de medicamente. Cât de dăunătoare este nicotina? De fapt, este mult mai puțin dăunătoare decât alcoolul, iar daunele pe care le provoacă (riscurile asociate) ar trebui comparate cu cele ale cofeinei. Este o substanță care nu provoacă nici probleme respiratorii, nici cancer, nu înțeleg de ce este atât de controversată; de fapt, nicotina pură poate fi utilizată pentru a trata persoanele dependente de cele mai dăunătoare forme de tutun. Problema este că profiturile din utilizarea acestei substanțe ar merge la industria tutunului, iar acest lucru nu este unanim acceptat. Cred că aceasta este problema, dar uităm că fumătorii au nevoie de alternative”, afirmă Dr. Karl Fagerström.

FUMUL, NU TUTUNUL

Dincolo de părerile și recomandările experților, este important să conștientizăm că noi suntem singurii responsabili pentru sănătatea noastră. Fumatul este un obicei care ne afectează sănătatea, iar cel mai dăunător aspect legat de fumat este arderea tutunului, nu tutunul în sine sau nicotina.

Atunci când tutunul arde, se produce monoxid de carbon, un gaz toxic, inodor și incolor, extrem de dăunător. În cantități mari, poate fi chiar letal, ceea ce explică de ce astăzi majoritatea caselor sunt echipate cu detectoare de monoxid de carbon.

Când monoxidul de carbon din fumul de țigară este inhalat, ajunge în sânge prin plămâni și reduce capacitatea acestuia de a transporta oxigen în tot organismul, ceea ce afectează creierul, inima și mușchii. Acest fapt poate forța inima să lucreze cu efort pentru a pompa suficient oxigen în toate părțile corpului, ceea ce poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Alternativele fără fum care nu ard tutunul pot reduce semnificativ cantitatea de monoxid de carbon și alte substanțe nocive, în comparație cu țigările. Astfel, trecerea la alternative fără fum poate reduce expunerea organismului la monoxid de carbon, în comparație cu continuarea fumatului.

Acestea nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care provoacă dependență. Ele sunt o alegere mai bună decât continuarea fumatului dacă sunt fundamentate științific și produse conform măsurilor corespunzătoare de control al siguranței și calității.

E foarte simplu și clar: deoarece nu ard tutunul, produsele fără fum nu produc fum.

Produsele din tutun încălzit generează un aerosol care conține nicotină. Acestea încălzesc tutunul la temperaturi suficient de ridicate pentru a elibera nicotina și aromele tutunului, dar împiedică arderea acestuia.

Desigur, măsura în care un produs reduce emisiile de substanțe toxice în comparație cu fumul unei țigări trebuie determinată științific pentru fiecare produs în parte. Aceste produse nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care provoacă dependență.

Chiar dacă există aceste alternative fără fum, cea mai bună opțiune pentru sănătate, în cazul celor care nu fumează, este să nu se apuce de fumat, iar în cazul celor care fumează, să renunțe complet la țigări și la nicotină. Pentru cei care, totuși, continuă să fumeze, o informare corectă și echilibrată despre aceste produse, inclusiv despre arderea tutunului și impactul substanțelor rezultate în urma arderii, poate fi în interesul sănătății publice.

 „Viitorul pieței pentru produse din nicotină devine mult mai clar acum: nicotina de consum va fi disponibilă printr-o gamă de produse cu nicotină incombustibile, inclusiv produse pentru vapat, nicotină orală și tutun încălzit sau fără fum… Trebuie să recunoaștem că cererea de nicotină este mai profundă decât cererea de produse pentru fumat și va supraviețui țigărilor… Oamenii, care altfel ar fi fost descurajați să folosească nicotină din cauza riscurilor asociate și a stigmatului fumatului, pot fi înclinați să încerce nicotina în forme mult mai sigure… Reducerea riscurilor asociate tutunului este o etapă intermediară în evoluția către o regândire completă a locului pe care îl  ocupă nicotina în societate. Pentru a vedea calea către viitorul nicotinei, este esențial să privim spre destinație”,  declară Clive Bates, director al Counterfactual Consulting.

ARDEREA, MAREA PROBLEMĂ

Arderea (sau combustia) se produce atunci când o țigară este aprinsă și produce fum. Arderea tutunului generează fum, iar acesta conține peste 6000 de compuși chimici, dintre care aproximativ 100 au fost clasificați de autoritățile din domeniul sănătății publice drept toxici sau potențial toxici. Prin eliminarea arderii, nu mai există fum, iar nivelurile substanțelor toxice produse pot fi reduse semnificativ în comparație cu fumul unei țigări.

Orice fum este un aerosol, dar nu orice aerosol este un fum.

Fumul este produs în urma combustiei sau arderii și este un amestec complex de mii de substanțe chimice, care variază din punct de vedere calitativ și cantitativ în funcție de materia care este arsă și de temperatura la care se produce arderea. Inhalarea particulelor de dimensiuni foarte mici, extrem de iritante, produce inflamație la nivelul căilor respiratorii, inflamație care, în timp, se cronicizează și creează un teren propice apariției unor boli, inclusiv a cancerelor.

Aerosolul generat de dispozitivele care încălzesc tutunul este fundamental diferit, pentru că este un vapor produs prin încălzirea controlată a tutunului la temperaturi ce nu depășesc 350 de grade Celsius, deci nu ard tutunul. Astfel, cantitățile de monoxid de carbon sunt reduse cu peste 98%, în comparație cu fumul de țigară, față de care are o compoziție chimică mult mai simplă. Prin urmare, el conține mai puține substanțe chimice, iar nivelurile substanțelor nocive și potențial nocive, cu excepția nicotinei, sunt reduse, în medie, cu peste 95%, comparativ cu fumul de țigară.

Aerosolul generat de produsele fără fum nu este sigur sau lipsit de riscuri, dar eliminarea sau reducerea semnificativă a unor substanțe nocive se traduce într-o reducere importantă a expunerii organismului la aceste substanțe. Ceea ce înseamnă că este o alegere mai bună decât continuarea fumatului. În plus, utilizarea unui sistem de încălzire a tutunului în interior nu are un impact negativ asupra calității aerului ambiental.

Rezultatele studiilor clinice sugerează că trecerea la sistemul de încălzire a tutunului are un impact pozitiv asupra sănătății fumătorilor. Fumătorii care au trecut complet la sistemul de încălzire a tutunului IQOS au fost expuși la niveluri mai mici de substanțe nocive, comparativ cu cei care au continuat să fumeze. La fumătorii care au trecut la IQOS, curba de absorbție a nicotinei și dorința de a fuma au fost comparabile cu cele măsurate la participanții care au continuat să fumeze, cu rezultate satisfăcătoare.

Pentru ca produsele fără fum să poată avea un impact pozitiv asupra sănătății publice este necesar  ca fumătorii să înțeleagă că renunțarea la fumat este cea mai bună metodă de a reduce riscurile asociate fumatului și că aceste produse se adresează exclusiv fumătorilor care altfel ar continua să fumeze.

ABORDAREA ȘTIINȚIFICĂ PMI

Încă din anii ‘90, compania Philip Morris International (PMI) a îmbrățișat o viziune revoluționară și a început demersurile de cercetare și dezvoltare a produselor alternative. La baza acestui demers au stat, încă de la început, dovezile științifice care demonstrează că principala cauză a bolilor provocate de fumat o reprezintă expunerea la substanțele toxice rezultate în urma arderii. Aceleași dovezi științifice demonstrează și că nicotina, substanța care provoacă dependența de fumat, nu este cauza primară a acestor afecțiuni și poate juca un rol cheie în reducerea efectelor nocive.

Principiul fundamental în cercetările PMI este eliminarea arderii, cauza principală a formării compușilor toxici din fumul de țigară. Aceasta are ca efect o scădere importantă a nivelurilor de compuși nocivi formați și reducerea toxicității aerosolului generat. Reducerea nivelurilor de substanțe nocive se traduce și în reducerea expunerii la aceste substanțe care, în timp, poate duce la reducerea riscurilor asociate fumatului.

Pentru ca un produs fără fum să poată reduce cu succes efectele nocive ale fumatului, acest produs trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să prezinte un risc redus în comparație cu continuarea fumatului și să reprezinte o alternativă acceptabilă pentru fumătorii adulți.

Evaluarea științifică a produselor fără fum dezvoltate de PMI se bazează pe o abordare etapizată, multidisciplinară, inspirată de industria farmaceutică, și este desfășurată în concordanță cu îndrumările Administrației pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) și reglementările în vigoare. În funcție de tipul de cercetare și de obiectivele stabilite, Programul PMI de evaluare cuprinde mai multe etape:

1. Dezvoltarea produsului – Absența combustiei în dispozitivele fără fum

2. Analiza fizică și chimică a aerosolului – Reducerea formării de substanțe nocive

3. Studiile toxicologice – Reducerea toxicității in vitro și in vivo

4. Studiile preclinice – Reducerea riscului de boală pe modele murine validate

5. Studiile clinice – Reducerea expunerii

6. Studiile de percepţie și comportament

7. Studiile pe termen lung

Programul de cercetare PMI și dovezile științifice obținute au fost evaluate de autorități și instituții independente, iar rezultatele au fost, în general, susținute de concluziile acestor rapoarte.

În iulie 2020, FDA a autorizat IQOS ca produs din tutun cu risc modificat. FDA a decis că includerea pe piață a acestui produs este adecvată promovării sănătății publice și a autorizat comunicarea următoarelor informații: „Sistemul IQOS încălzește tutunul, dar nu îl arde. Acest lucru reduce semnificativ producerea de substanțe chimice nocive și potențial nocive. Studiile științifice au demonstrat că trecerea completă de la țigări convenționale la sistemul IQOS reduce semnificativ expunerea organismului la substanțe chimice nocive  sau potențial nocive”.

Concluzii similare au fost transmise și de autoritățile din Marea Britanie  și din  Olanda încă din 2017-2018.

„Mulți oameni care lucrează în industria tutunului și numeroși alții care lucrează în domeniul sănătății publice sunt conștienți de faptul că alternativele la tutun sunt eficiente în reducerea riscurilor asociate fumatului, dar nu le recomandă. Această abordare provine dintr-o convingere moralistă, adesea influențată de religie și aproape niciodată bazată pe dovezi științifice”, declara Marewa Glower, profesor și cercetător din Noua Zeelandă, specializat în sănătate publică și în programul național de încetare a fumatului.

IMPACTUL BENEFIC

Fumatul este, în același timp, o dependență de nicotină și un comportament condiționat și influențat de mediu.

Efectele nocive ale fumatului asupra organismului sunt foarte cunoscute. Cele mai eficiente metode de reducere a riscurilor asociate fumatului sunt prevenirea inițierii și, în cazul fumătorilor, renunțarea completă la tutun și nicotină. Aceste două abordări au fost prioritare în cadrul măsurilor de control și combatere a consumului de tutun.

„Conceptul de reducere a riscurilor este unul dintre cele mai importante principii din medicină, în special în cardiologie, și înseamnă că anumite obiceiuri proaste sau dependențe nu pot fi eradicate imediat și complet”, afirmă Dr. Petar Seferović, profesor și membru al Societății Europene de Cardiologie. 

Cu toate că prevalența fumatului a scăzut în ultimii 20-30 de ani, numărul fumătorilor rămâne în continuare crescut – peste 1 miliard la nivel global. Ideea unei abordări complementare, aceea de „harm reduction” sau de reducere a riscurilor asociate fumatului, există de câteva decenii.

Încă din anii 90, experții în controlul tutunului au recomandat abordarea de reducere a riscurilor ca fiind al treilea pilon al măsurilor de combatere a fumatului, alături de prevenție și renunțare. Conceptul a fost integrat în Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului (FCTC), dar nu a fost niciodată dezvoltat și implementat ca strategie.

„Nu fiecare pacient poate renunța dintr-odată la un obicei dăunător. Acesta ar trebui să aibă posibilitatea de a trece la alternative mai puțin dăunătoare, ca măsură intermediară. Politica de reglementare a statului ar trebui să țină cont de acest fapt și să lucreze nu numai pentru formularea unor interdicții, ci și pentru oferirea unor soluții posibile, care să ajute consumatorii să facă o alegere în cunoștință de cauză”, este de părere Alexander Rozanov, directorul Asociației Medicale a Experților în Modificarea Riscurilor. 

Conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului se bazează pe acceptarea faptului că produsele inovatoare pot aduce beneficii sănătății publice dacă îndeplinesc două condiții: în primul rând, este nevoie să demonstreze o reducere semnificativă a riscului de boli asociate fumatului, comparativ cu țigările, și, în al doilea rând, să fie acceptate de fumătorii adulți pentru ca aceștia să poată facă trecerea la alternative cu risc redus.

„Facilitarea accesului la produse cu nicotină de calitate, cu standarde ridicate de siguranță, este o posibilă soluție pentru a reduce dezinformarea și pentru a le permite celor care nu pot sau nu doresc să renunțe la fumat să opteze pentru o alternativă sigură. În schimb, prin împiedicarea accesului la astfel de produse, guvernele riscă să împingă consumatorii către opțiuni mai puțin sigure, netestate și potențial dăunătoare”, spune Clive Bates, director al Counterfactual Consulting.

Anul trecut, Dr. Lars Ramström, cercetător principal la Institutul de Studii asupra Tutunului, o agenție independentă de cercetare din Suedia, a publicat rezultatele unui studiu pe această temă, ale cărui concluzii sunt edificatoare.

Cheia pentru reducerea mortalității cauzate de tutun, demonstrează studiul profesorului Ramström, este reducerea daunelor cauzate de tutun prin tranziție de la țigările clasice, care ard tutunul, la produse mai sigure cu nicotină, care pot să facă mult mai ușor trecerea spre renunțare pentru persoanele care fumează.

Cea mai bună alegere pe care o poate face orice fumător este să renunțe complet la tutun și la nicotină. Adevărul este însă că nu mulți reușesc să o facă.

Adulții care altfel ar continua să fumeze merită alternative mai bune, fără fum, create cu ajutorul științei și al inovației. Acestea se bazează pe eliminarea arderii tutunului, care este înlocuită cu încălzirea acestuia la temperaturi mult mai mici. Această temperatură este suficientă pentru a elibera nicotina fără a arde tutunul, ceea ce reduce semnificativ nivelul substanțelor toxice emise.

Cadrul de reglementare ar trebui să le permită fumătorilor adulți accesul la informații corecte, care să nu-i inducă în eroare și să le faciliteze în același timp trecerea la alternativele fără fum. În plus, aceste informații i-ar ajuta să cunoască diferența dintre alternativele fără fum și țigări. Alternativele fără fum nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care provoacă dependență, însă acestea sunt o alegere mai bună decât continuarea fumatului dacă sunt fundamentate științific și produse conform măsurilor corespunzătoare de control al siguranței și calității.

EXPERIENȚA SUEDEZĂ

Datele privind sănătatea publică arată că, între 1976 și 2002, rata fumatului în Suedia a scăzut de la 40% la doar 15% în rândul bărbaților și de la 34% la 20% în rândul femeilor. Aceste rate au continuat să scadă, în timp ce prevalența utilizării snusului (tutunul oral), în special la bărbați, a crescut în mod corespunzător, sugerând un efect de substituție. Iar între 2004 și 2022, fumatul zilnic în Suedia a scăzut în rândul populației cu vârste cuprinse între 16 și 84 de ani, doar 5,8% dintre bărbați și femei fiind înregistrați ca fumători zilnici.

Studiile arată că bărbații suedezi care au început să treacă de la fumat la snus au cele mai scăzute rate de mortalitate asociate cu tutunul în rândul bărbaților din UE.

Datele arată doar 72 de decese la 100 000 de persoane atribuite consumului de tutun, în 2019.

Progresul înregistrat de Suedia o plasează la mai puțin de 1% de atingerea statutului de țară „fără fum”, care, la fel ca și obiectivele stabilite de majoritatea guvernelor din întreaga lume, presupune ca țara să atingă o rată de prevalență a fumatului de sub 5%.

Uniunea Europeană a stabilit ca statele sale membre să devină „fără fum” până în 2040. Totuși, dacă nu se fac progrese considerabile, majoritatea vor fi cu mult sub acest obiectiv.

Suedia este singura țară pe punctul de a atinge această etapă incredibilă, cu 17 ani mai devreme decât data stabilită de UE și cu mult înainte ca orice altă națiune să fi început să înregistreze progrese.

Cazul Suediei oferă dovezi clare că alternativele fără fum pot completa măsurile existente de control al tutunului pentru a reduce rata fumatului – și, potențial, bolile asociate cu fumatul – mai rapid decât măsurile tradiționale. Este un exemplu ilustrativ al modului în care existența unor alternative fără fum accesibile, abordabile și acceptabile pentru adulții care nu renunță complet la fumat poate ajuta concret sănătatea publică.

„Vom pierde vieți în fiecare an. În Suedia, s-a calculat că, dacă UE ar fi avut aceleași obiceiuri legate de fumat ca bărbații și femeile suedeze, am fi salvat 360 000 de vieți pe an. Deci, dacă nu doriți să faceți nimic mai mult decât să le oferiți oamenilor sfaturi pentru a renunța la fumat, există un preț… Realitatea este că astăzi sunt mai mulți fumători decât erau acum 10 ani. Personal, cred că acest fapt ar putea scădea mult mai repede dacă OMS și țările ar face mai multe împotriva țigărilor.

Țigările sunt încă vândute mai mult sau mai puțin la fel de deschis precum acum 50 sau 75 de ani, în timp ce produsele care ar putea fi într-adevăr înlocuitori pentru țigări au fost interzise, de exemplu tutunul snus în UE. Deci, avem nevoie de mai mult decât: „Renunțați sau muriți!” Și asta este, de exemplu, o încercare de a-i face pe oameni să renunțe, ceea ce, desigur, este cel mai bun lucru de făcut, dar, dacă nu, e important să-i ajutăm să facă un pas spre produse mai puțin dăunătoare. În caz contrar, vom pierde vieți în fiecare an. Să te gândești la o societate fără tutun și nicotină cred că nu este complet realist. Aș vrea să greșesc, dar nu cred că greșesc”, este de părere medicul Karl Fagerström, în combaterea tutunului.

În prezent există, însă, și guverne care restricționează accesul la informații despre astfel de produse. Totodată, anumite organizații care susțin măsuri stricte de control al tutunului refuză să ia în considerare inovațiile realizate de industria tutunului. Alternativele viabile pot fi utile pentru a completa măsurile existente pentru renunțarea la fumat și prevenirea acestuia.

Informarea incorectă, restricționarea informațiilor sau chiar informarea eronată cu bună știință sunt factori care pot duce la o multitudine de păreri greșite despre potențialul alternativelor fără fum.

Material susținut de Philip Morris România