Unde eșuează un Guvern liberal, soluțiile vin de la stânga politicii. Ce propune social-democratul Ionuț Vulpescu pentru sectorul cultural

Ionuț Vulpescu, președinte interimar al Consiliului Național al PSD, a lansat prima platformă pentru redresarea financiară a sectorului cultural postpandemie, #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN.

Raportul elaborat de Ionuț Vulpescu este primul document de acest tip din România, dedicat situației domeniului cultural în urma corona-crizei și proiectării unor strategii de redresare financiară a acestuia. În același timp, acest document este al doilea raport pe care Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii și actual senator, îl semnează din poziția de președinte interimar al Consiliului Național al partidului, după „PSD, încotro? Analiza evoluției electorale a PSD (2016-2019). Cauze, efecte, recomandări”, elaborată în ianuarie 2020.

Analiza atrage atenția asupra faptului că adevăratul lockdown pe care îl trăim este în orizontul viziunilor și strategiilor de redresare financiară a culturii.

Pandemia provocată de răspândirea virusului SARS-COV-19 a relevat precaritatea culturii instituționalizate din România: audiențe minimale ale spectacolelor de teatru și de muzică oferite online, zdrobite efectiv de oferta internațională și absența aproape completă a artelor vizuale din peisajul virtual al pandemiei sunt doar câteva dintre aspectele acestui colaps cultural.

Pe fondul acestor probleme, scopul raportului nu este acela de a configura o politică hashtagistă, ci de a crea, în sectorul cultural, soluții pentru depășirea acestor vulnerabilități.

40 DE MĂSURI PENTRU RELANSAREA CULTURII INSPIRATE DE 16 STATE EUROPENE

Redactat din perspectiva unui fost Ministru al Culturii, raportul expune, critic și nepărtinitor, măsurile pentru relansarea sectorului cultural după criza provocată de COVID-19, aplicate în 16 state europene, oferind sugestii pentru adaptarea și implementarea acestor strategii în România, cu scopul sprijinirii subdomeniilor grav avariate financiar. Partea finală a raportului oferă măsuri pentru relansarea sectorului cultural, concentrate în platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN.

Câteva dintre măsurile aplicate de state precum Franța, Italia, Grecia, Portugalia, Suedia și alte state europene, care pot fi adaptate și aplicate în România sunt, potrivit lui Ionuț Vulpescu:prioritizarea antreprenoriatului artistic ca strategie de redresare economică;

-dezvoltarea unui sistem compensatoriu pentru reducerea pierderilor financiare ale instituțiilor culturale prin vouchere culturale;

-introducerea unor linii de finanțare competitive și necompetitive diferențiate pentru operatorii culturali din subdomeniile grav afectate de pandemie;

-consultarea ambasadelor și a institutelor culturale pentru în vederea implicării lor în dezvoltarea programelor de sprijinire financiară a operatorilor care desfășoară cooperări culturale internaționale, transfrontaliere;

-solicitarea sprijinului consultativ din partea organizațiilor culturale și guvernamentale pentru reconfigurarea programelor de rezidență artistică, pentru dezvoltarea unor proiecte de stimulare a mobilității creative postpandemie;

-dezvoltarea unor propuneri către instituții cheie din mediul corporate care pot, prin programele de CSR, să se implice direct în deschiderea unor forme de finanțare pentru artiștii independenți;

-realizarea unei platforme digitale centralizate care să cuprindă măsuri, soluții, sfaturi juridice și economice pentru sprijinirea operatorilor de stat și independenți din sectorul cultural;

-încurajarea distribuției produselor culturale 100% românești prin creșterea rolului radioului și televiziunii naționale în stimularea acestui tip de consum;dezvoltarea burselor de sprijin pentru studenții universităților de arte.

SPRIJIN CONCRET PENTRU CULTURĂ

Ministerul Culturii și-a limitat formele de sprijin pentru artiști în timpul pandemiei la programul Acess Online, prin care au fost finanțate 270 de proiecte din 600 depuse. 330 au fost considerate neeligibile pentru că aplicanții nu au depus și un dosar online! Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, recunoscând că au existat ambiguități normative cu privire la caracterul obligatoriu de depunere a aplicației de finanțare în format letric. În vreme ce guvernarea liberală cere artiștilor independenți dosare cu șină depuse fizic în timp de COVID la ghișeul ministerului, Asociația Fondului Cultural Național a oferit operatorilor culturali finanțări pentru proiecte competitive de pe urma unei Ordonanțe de Urgență promovată de Ionuț Vulpescu, în timpul mandatului său de Ministru al Culturii, în 2015. 

„În prezent, partea cea mai consistentă a finanțărilor acordate operatorilor culturali provine de pe urma unei măsuri adoptată nu de un guvern liberal, ci de un guvern de stânga, în baza alocării a 2% din încasările Loteriei Române către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) printr-o Ordonanță de Urgență promovată de Guvernul PSD în martie 2015”, a declarat Ionuț Vulpescu pentru Q Magazine.

Trebuie spus că în ultimii cinci ani, așadar atât înainte de pandemie, cât și după aceasta, întreaga finanțare a independenților din sectorul cultural a fost susținută preponderent de fondurile obținute de pe urma acestei Ordonanțe, care a adus AFCN-ului, în perioada 2015-2020, 142.804.159,08 lei. Strict pentru anul 2020, până în prezent, sumele alocate de Loteria Română către AFCN au atins valoarea totală de 11.110.123, 04 lei, ceea ce a permis instituției finanțatoare să desfășoare a doua sesiune de finanțări a proiectelor competitive pentru operatorii culturali în condiții perfecte. În mod similar, platforma #ROMANIANCULTUREAFTERLOCKDOWN este gândită sub semnul unui pachet de măsuri care, pe termen lung, vor aduce surse de finanțare care vor stimula accesibilitatea și excelența sectorului cultural.

COLAPSUL PROFESIILOR LIBERALE ÎNTR-UN GUVERN LIBERAL

Raportul Vulpescu dedicat relansării culturii postpandemie vine ca un colac de salvare după o perioadă de teasing cultural, singura acțiune de care actuala guvernare liberală a fost capabilă, măsurând dacă distanța socială din Take, Ianke și Cadîr nu e mai propice decât cea din Romeo și Julieta pentru spectacole. Degeaba au stat liberalii la măsurători, căci teatrele rămân în continuare închise. Ca absolvent de teatru, actualul ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, e tot mai departe de înțelegerea financiară a domeniului pe care îl conduce. Potrivit lui Ionuț Vulpescu, „Sarcina prin excelență a unui guvern liberal era acela de a salva profesiile liberale. Or, ceea ce trăim acum este colapsul profesiilor liberale sub o administrare liberală. Privită strict politic, absența unui plan de relansare a culturii e consecința unei incapacități administrative: partidul care nu a avut un program de guvernare nu poate oferi un program „de criză.”

FOND DE URGENȚĂ PENTRU CULTURĂ ȘI UN SISTEM DE PROTECȚIE PENTRU ARTIȘTI

Câteva dintre cele mai importante măsuri ale platformei culturale propusă de Ionuț Vulpescu sunt:dezvoltarea fondului de urgență al culturii pentru constituirea pachetelor de sprijin financiar alocate operatorilor culturali, prin proiectarea granturilor de salvgardare, stimulentelor financiare și liniilor adiționale de finanțare în mod diferențiat;

– realizarea unui sistem de protecție și asigurare socială a artiștilor;

– dezvoltarea unui fond de pensii pentru operatorii culturali independenți;

-dezvoltarea unor axe de finanțare a proiectelor culturale competitive în baza principiilor generatoare de venituri regionale;

-creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene prin accesarea liniilor de finanțare a accesibilizării și digitalizării patrimoniului cultural;

-reconfigurarea Strategiei Naționale pentru Cultură plecând de la efectele financiare ale pandemiei asupra subdomeniilor acestui sector;

-numirea de îndată a unui comisar pentru coordonarea celui mai important proiect cultural pe care România îl are în față, cu potențial turistic, economic și social, pe plan local și național, anume, Timișoara, Capitală Culturală Europeană 2021.

„2000 de lei pe lună pentru lucrătorii din teatre și 1300 lei pe lună pentru tehnicieni; 75% din salariul minim pe economie pentru angajații sectorului cultural: acestea sunt cifre ale subzistenței, nu existenței. Lupta pentru demnitatea vieții artiștilor este, de fapt, bătălia noastră pentru umanism. La aceste cifre însă, ea a fost transformată într-o luptă pentru umanitate”, a declarat Ionuț Vulpescu.

Raportul conchide că este regretabil că trebuie să se facă presiune politică pentru protecția socială a artiștilor, în contextul în care lumea artei nu este o lume a partidelor, ci a civilizațiilor, deci a societăților în ansamblul lor.

Aici puteţi consulta planul lui Ionuţ Vulpescu.