USR+Ana Birchall au depus un proiect de lege pentru desființarea SIIJ

În plină pandemie, când românii erau ținuți în case și se luptau pentru sănătatea lor, 40 de parlamentari USR, cărora li s-a alăturat și Ana Birchall, au depus la Camera Deputaților, în 8 mai, un proiect de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Asta după ce tot parlamentarii USR au considerat absolut normal și oportun să fie înființată o Direcție de Investigare a infracțiunilor de Mediu, un DNA al pădurilor, proiect susținut și de PSD. Pentru păduri e bine, pentru magistrați trebuie desființată.

• Electroputere VFU Pașcani marchează a treia victorie consecutivă în disputa cu STB pentru tramvaiele Bucureștiului
• Ilie Bolojan în Dosarul „Fănel Bogos”: Nu mă bag! Dar multe alte nume celebre sunt invocate de „rețele de influență” sau de… escrocherie. Stenogramele și acuzațiile din Ordonanță
• Mark Rutte asigură: Dacă România este atacată, celelalte națiuni ale Alianței vor veni să o apere
• Roxana Rizoiu, alegerea USR ca Avocat al Poporului. Ea l-a împrumutat cu 120.000 de lei pe Nicușor Dan pentru campania prezidențială. Avocatul Toni Neacșu felicită USR pentru propunere și garantează pentru „profesionalismul desăvârșit” al magistratului
• Expert Forum: Scoateți la lumină finanțarea politică!

Prezentăm mai jos Expunerea de motive a inițiatorilor.

„EXPUNERE DE MOTIVE

Lege pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost înființată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care i s-a conferit competența exclusivă pentru efectuare urmăririi penale în privința tuturor infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, inclusiv atunci când, alături de
aceștia, sunt cercetate și alte persoane.

Înființarea secției a fost îndelung criticată de societatea civilă și sistemul judiciar, precum și de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (a se vedea Avizul CCJE nr. 4/2019) Comisia Europeană (a se vedea Rapoartele privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV din 13.11.2018 și 22.10.2019), Grupul de State Împotriva Corupției (a se vedea Raportul ad-hoc privind România, adoptat de GRECO la cea de-a 79-a Reuniune
Plenară, la Strasbourg, 19-23 Martie 2018) și Comisia de la Veneția (a se vedea Avizul nr. 924/2018, adoptat la cea de-a 116-a Reuniune Plenară, la Strasbourg, 20 octombrie 2018 și Avizul nr. 950/2019, adoptat la cea de-a 119-a Reuniune Plenară, la Strasbourg, 22 iunie 2019).

În esență, criticile s-au referit la inexistența unor motive care să justifice înființarea acesteia, la impactul generat asupra independenței judecătorilor și procurorilor și asupra încrederii cetățenilor în sistemul de justiție penală, precum și, în general, asupra justiției din România.

Astfel, cu titlu de exemplu, Comisia Europeană a reținut că „înființarea, în temeiul legilor justiției modificate, a noii secții de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției, întrucât o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce privește independența decât a fost cazul până în prezent în ceea ce privește DNA, dat fiind că ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. În plus, fiind un departament cu atribuții generale care acoperă toate categoriile de infracțiuni comise de magistrați, acestuia îi va lipsi, de asemenea, expertiza în ceea ce privește anchetarea infracțiunilor de corupție specifice, iar impactul ar fi amplificat dacă anchetarea tuturor persoanelor care au legătură cu un caz în care este implicat un magistrat nu ar mai intra în competența DNA.”

În același sens, GRECO, în Raportul ad-hoc antemenționat, a considerat că „există și temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interefera în cauzele importante sensibile în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în acea cauză, deoarece ar intra automat în competența noii secții (situație în care ar trebui să se ia o decizie de disjungere a cauzei conform normelor generale de procedură penală în materia conexării / disjungerii cauzelor, pentru ca aceasta să rămână la procurorii competenți inițial).”

Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost solicitată inclusiv de magistrați, sens în care amintim „Apelul magistraților români către Parlament și Guvern”, semnat de peste o mie de judecători și procurori, prin care se solicită, printre altele, „desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori”.

De asemenea, magistrații au criticat inclusiv activitatea desfășurată de secție, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor considerând „cel puțin surprinzătoare preocuparea aparent selectivă și insistența S.I.I.J. de a deschide sau de a redeschide dosare penale ori de a acorda o atenție aparte doar dosarelor care vizează procurorii și judecătorii catalogați în mass media și in zona politică drept “protestatari”, “sorosiști”, “rezistenți”, “staliniști”, “bolșevici”, “securiști” etc., având în vedere numărul
procurorilor care funcționează la S.I.I.J. și numarul de dosare preluate de aceasta secție.

Celeritatea și atenția acordate predilect acestor dosare, transformarea citării și a audierii magistraților în spectacole cu presă, însotite de scurgerea în spațiul public, de date din anchetele respective ar putea trezi suspiciunea că se urmărește intimidarea ori discreditarea magistraților amintiți, în special în situația în care aceste dosare sunt recent înregistrate la SIIJ. Ascensiunea profesională fulminantă și surprinzătoare a unor procurori din cadrul S.I.I.J. și activitatea recentă a secției alimentează suplimentar această suspiciune.”

Având în vedere toate aceste luări de poziție critice, exprimate de magistrați, de instituțiile europene și de prestigioasele organisme cu rol consultativ în domeniile dreptului constituțional și anticorupției, Comisia de la Veneția și GRECO, precum și numeroasele măsuri cel puțin controversate luate de către secție în scurta sa perioadă de existență,
considerăm că se impune desființarea acesteia.

În numele inițiatorilor:

Stelian Ion – Deputat USR
Silviu Dehelean – Deputat USR
George-Edward Dircă – Senator USR”.

Proiectul depus la Camera Deputaților se află în dezbatere publică până la data de 3 iunie, Senatul fiind camera decizională.

Până la această oră nu a fost depusă nicio propunere/sugestie, conform datelor de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Circuitul legislativ al proiectului: solicitare aviz de la Consiliul Legislativ – termen: 27.05.2020; solicitare punct de vedere de la Guvern-termen: 27.05. 2020; solicitare aviz de la Consiliul Economic şi Social – termen: 27.05.2020; solicitare aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii-termen: 03.06.2020.

Expunerea de motive şi lista iniţiatorilor proiectului

Proiectul de lege depus în Parlament