Vasile Dîncu: Moscova nu mai are nevoie să inventeze povești despre „oligarhia de la Bruxelles” – are exemplul SAFE: 150 de miliarde de euro decise printr-o procedură de urgență, peste capul Parlamentului European

Parlamentul European a decis să dea în judecată Consiliul UE în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) după ce Comisia Europeană a activat o procedură de ocolire a legislativului european în privinţa fondului de 150 de miliarde de euro aferent planului ReARM Readiness 2030. Comentând pentru Q Magazine situația, europarlamentarul Vasile Dîncu arată că „democrația europeană traversează o perioadă de fragilitate structurală, iar episodul recent al Regulamentului SAFE este un simptom alarmant.”

• România și ai ei guvernanți, umiliți de Viktor Orbán pe propriul pământ: „O căpiță de fân cam strâmbă”
• „Ce face mintea, în epoca ecranului”. Avertismentul neurologului Martin Jan Stransky, la Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”
• Testimonies from the online inferno and a stark admission from Health Minister Alexandru Rogobete: Romania is currently unable to treat mental illnesses caused by digital addiction.
• Premiul Nobel pentru pace nu i-a revenit lui Trump. Laureata este Maria Corina Machado, om politic din Venezuela
• INS: Se menține sporul natural negativ al populației României

„În numele urgenței, instituțiile europene au ales să ocolească mecanismele democratice, substituind deliberarea parlamentară cu un artificiu juridic. Faptul că Parlamentul European a ajuns să dea în judecată Consiliul și Comisia pentru a-și apăra rolul constituțional de co-legislator arată că instituțiile Uniunii au intrat într-o spirală a guvernării prin urgență care subminează tocmai temelia legitimității democratice.”, arată Dîncu.

„Ca vicepreședinte al European Democracy Shield am spus adesea că pericolul intern – erodarea normelor și procedurilor democratice din interior – este la fel de mare, dacă nu mai mare, decât cel extern. Pentru că un adversar extern profită instantaneu de aceste slăbiciuni, le exploatează și le transformă în breșe.”, avertizează Dîncu, nu doar din perspectiva de om politic, ci mai ales din aceea de sociolog care înțelege fenomenele care se produc la nivelul adversarilor politici.

„Când Comisia Europeană a decis să invoce articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, rezervat unor crize excepționale precum pandemia sau șocurile energetice, pentru a adopta SAFE, a creat un precedent periculos. În locul negocierii transparente și al controlului parlamentar, decizia a fost împinsă direct la Consiliu, Parlamentul fiind redus la un rol decorativ.

Nu e prima dată când Parlamentul European avertizează asupra acestei derive. În Rezoluția din 7 octombrie 2021 privind consolidarea statului de drept și protejarea democrației în UE (2021/2878(RSP)), eurodeputații subliniau că derapajele executive, guvernarea prin ordonanțe și marginalizarea controlului democratic reprezintă semne clare de regres democratic. Mai recent, în Rezoluția privind starea democrației europene în 2024 (2024/2001(INI)), se atrăgea atenția că apelul repetat la proceduri de urgență nu poate înlocui dezbaterea democratică fără a eroda încrederea cetățenilor. SAFE confirmă aceste temeri: o decizie strategică de 150 de miliarde de euro a fost luată printr-o excepție procedurală, nu prin dezbatere politică.

Din punct de vedere tehnic, SAFE – Security and Armed Forces Enhancement Facility – este prezentat drept un mecanism temporar și excepțional pentru a finanța achiziții militare în valoare de 150 de miliarde de euro. Dar, odată activat, acest mecanism devine un pas în permanentizarea logicii de guvernare prin derogare. Dacă fonduri de o asemenea magnitudine pot fi mobilizate în afara controlului democratic, ce garanție mai au cetățenii că Uniunea Europeană își păstrează legitimitatea deliberativă?

Această contradicție este esențială: Europa se înarmează pentru a-și apăra democrația, dar recurge la instrumente care slăbesc tocmai principiile democratice.

Într-un raport adoptat în 2023 de Comisia AFCO privind Derivele democratice și mecanismele de protecție instituțională” (2023/2051(INI)), se preciza limpede că orice ocolire a Parlamentului alimentează percepția de deficit democratic și devine teren fertil pentru propaganda anti-europeană.

Exact ceea ce se întâmplă acum: narativele rusești și populiste pot fi hrănite cu argumentul că Bruxelles-ul decide peste capul popoarelor.

Consiliul UE a oferit, fără să vrea, cea mai bună muniție pentru războiul hibrid al Rusiei.

Moscova nu mai are nevoie să inventeze povești despre oligarhia de la Bruxelles – are exemplul SAFE: 150 de miliarde de euro decise printr-o procedură de urgență, peste capul Parlamentului European.

Această imagine – a unei Europe care își înarmează cetățenii, dar dezarmează democrația – este cadoul perfect pentru propagandiștii de la Kremlin și pentru euroscepticii din interior.

Ironia amară este că, încercând să construiască descurajarea credibilă pe plan militar, Consiliul și Comisia au oferit exact dovada credibilă a derivei democratice, transformând discursul criticilor într-o realitate palpabilă.

În acest sens, litigiul deschis de Parlamentul European la CJUE pentru anularea Regulamentului SAFE nu este doar o chestiune juridică. Este un act de supraviețuire instituțională. Dacă Parlamentul pierde, riscul este ca articolele excepționale precum 122 TFUE să devină normă de guvernare. Dacă va câștiga, se restabilește un echilibru minim între urgența geopolitică și legitimitatea democratică.

Ceea ce trebuie spus clar este următorul paradox: securitatea nu se poate construi împotriva democrației. O fortăreață lipsită de legitimitate democratică devine o construcție pe nisip.”, a comentat Vasile Dîncu pentru Q Magazine.