Cântecul lebedei la RAAN

Nu multe s-au spus şi s-au scris în ultimii ani despre Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN). Mai ales pentru că are sediul departe de Bucureşti, la Drobeta-Turnu Severin, a stat departe de ochii presei, iar activitatea sa s-a desfăşurat într-un con de umbră. Nimeni nu ştia ce se mai întâmplă acolo, nici care este situaţia societăţii. Aceasta până în septembrie anul trecut, când ne-am trezit că societatea a intrat în insolvenţă, din cauza datoriilor uriaşe. La momentul intrării în insolvenţă, nivelul total al datoriilor era de 680 de milioane de lei. Administrator judiciar a fost numită firma Tudor şi Asociaţii, iar administrator special, Dănuţ Andruşcă, care avea funcţia de consilier în cadrul Departamentului pentru Energie.

La mijlocul lunii aprilie 2014, adică şapte luni mai târziu, timp în care compania a intrat din nou într-un con de umbră, noul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a organizat o conferinţă de presă special pentru a prezenta situaţia companiei.

Noi datorii

Ministrul a arătat că, în perioada insolvenţei, s-au mai acumulat datorii suplimentare de 70 de milioane de lei la cele deja existente înainte de insolvenţă, în condiţiile în care cifra de afaceri a companiei a fost de 400 de milioane de lei.

„Am luat decizia de a-l demite pe administratorul special al RAAN, domnul Andruşcă Dănuţ. Mi se pare profund imoral, având în vedere situaţia societăţii şi performanţele, între ghilimele, din anul 2013, să ai un venit lunar net de aproximativ 20.000 de lei”, a susţinut ministrul. El a adăugat că l-a numit în locul său pe Viorel Marian, un fost manager al Termoelectrica.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai afectate societăţi din cauza situaţiei RAAN este Complexul Energetic Oltenia, care are de recuperat 270 de milioane de lei, din care 230 de milioane de lei dinainte de insolvenţă şi 40 de milioane de lei datorii acumulate în perioada insolvenţei RAAN.

680 de milioane de lei – datoriile RAAN înainte de intrarea în insolvenţă

230 de milioane de lei – creanţa deţinută de CE Oltenia la RAAN

70 de milioane de lei – datoriile RAAN acumulate în perioada de insolvenţă

663 milioane de lei – creanţa solicitată de omul de afaceri Georgică Cornu la RAAN
 

Cel mai mare creditor

Potrivit tabelului definitiv al creditorilor, realizat în ianuarie 2014 şi obţinut de Q Magazine, Complexul Energetic Oltenia deţine 10% din totalul creanţelor finale şi provizorii, adică a doua cea mai mare creanţă, iar pe primul loc se află o societate contestată de către reprezentanţii statului. Este vorba despre Confort SA Timişoara, deţinută de omul de afaceri local Georgică Cornu, care a cerut înscrierea la masa credală cu 663,7 milioane de lei. Aceasta în urma unui contract pentru realizarea unei instalaţii de evacuare, investiţie impusă de legislaţia referitoare la protecţia mediului înconjurător.

Creanţa a fost recunoscută provizoriu, dar în planul de reorganizare, de asemenea obţinut de Q Magazine, se arată negru pe alb că una dintre principalele cauze privind intrarea în insolvenţă a companiei o reprezintă exact acest contract.

„Una dintre principalele cauze ar fi angrenarea unor resurse financiare semnificative şi chiar contractarea unor credite bancare în vederea finanţării unor investiţii. Printre cele mai importante investiţii se numără şi instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii, investiţie impusă de legislaţia referitoare la protejarea mediului înconjurător. Valoarea iniţială contractată a acestei investiţii a fost de 165 de milioane de lei, termenul de finalizare a fost de trei ani, dar prin lucrările suplimentare care au fost necesare s-au majorat atât valoarea care a fost reestimată la 341 de milioane de lei, cât şi termenul de finalizare, care a fost decalat cu încă un an”, se arată în planul de reorganizare a companiei, la capitolul „Principalele cauze care au dus la apariţia stării de insolvenţă”.

Cine este Georgică Cornu?

Până în prezent, valoarea lucrărilor facturate şi acceptate de beneficiar aferente acestei investiţii se ridică la 274 de milioane de lei, fără TVA. „Ţinând cont de faptul că investiţia nu a fost recepţionată şi pusă în funcţiune, termenul a fost decalat, iar pentru finalizarea acestei investiţii vor fi necesare lucrări suplimentare, putem aprecia că imobilizarea unor sume importante de bani în scopul finalizării acestei investiţii constituie una dintre cauzele declanşării insolvenţei Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare”, mai precizează documentul menţionat. Omul de afaceri bănăţean Georgică Cornu este preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Timiş şi a fost supranumit „regele asfaltului din Banat”. La finele lunii martie a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de evaziune fiscală cu prejudiciu de circa 61 de milioane de lei. Deşi procurorii au cerut arestarea sa pentru 29 de zile, magistraţii Tribunalului Timiş au decis cercetarea sa în libertate.

Ministrul avertizează

Contrariat, ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat într-o conferinţă de presă că este total în dezacord cu decizia de a-l primi pe Georgică Cornu în rândul creditorilor RAAN.

„Cer public administratorului judiciar al RAAN, casei de insolvenţă Tudor şi Asociaţii, să respecte legea şi să manifeste un tratament corect faţă de statul român. Considerăm că este ilegală acceptarea la masa credală, chiar cu titlu provizoriu, însă cu drept de vot, a unor creanţe ale firmelor din grupul Confort, controlat de domnul deja celebru Georgică Cornu. Cerem noului administrator special şi administratorului judiciar să întreprindă toate demersurile pentru intrarea rapidă în legalitate. Nu poţi să ai creanţe cu titlu provizoriu, dar şi drept de vot în acelaşi timp. Este ilegal”, a repetat ministrul de resort.

Un secretar de stat din Departamentul pentru Energie, care a vrut să-şi păstreze anonimatul, a declarat pentru Q Magazine că în acest an compania nu va intra în faliment, însă, de la anul, nimeni nu ştie ce se va întâmpla. Iată cum o companie extrem de importantă pentru economia ţării, despre care nu s-a auzit mare lucru până acum, vine în prim-planul opiniei publice chiar când se află pe patul de moarte.

De interes strategic

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare este singurul producător de apă grea din Europa şi produce materia primă pentru cele două reactoare de la Cernavodă. România are în plan realizarea altor două reactoare nucleare, astfel că este vitală ţinerea în viaţă a RAAN. Mai mult, termocentrala RAAN produce agentul termic necesar pentru încălzirea şi apa caldă din municipiul Drobeta-Turnu Severin. Premierul Victor Ponta a afirmat, la finele lunii aprilie, că situaţia economică a RAAN trebuie deblocată prin finanţarea în continuare a fabricării apei grele şi preluarea acesteia la rezerva de stat şi menţinerea în funcţiune a instalaţiilor de la Termocentrala Halânga.

Decizie în CSAT

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a solicitat primului-ministru şi vicepremierului Gabriel Oprea să supună atenţiei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) deciziile privind viitorul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), care este o societate de interes strategic. „Am elaborat un plan de măsuri care vizează eficientizarea, restructurarea RAAN şi un plan de perspectivă, pe care le vom transmite în cursul acestei zile sau mâine primului-ministru Victor Ponta şi vicepremierului Gabriel Oprea, care asigură coordonarea pe tot ceea ce înseamnă chestiuni de securitate naţională, pentru că RAAN este o regie de interes strategic. Din acest motiv, credem că se impune o discuţie privind viitorul acestei societăţi la nivelul CSAT. De aceea transmitem această notă şi sugestiile noastre privind RAAN cu rugămintea de a le supune atenţiei CSAT”, a spus ministrul.