Liderii UE au mandatat Comisia să vină cu un plan de salvare a economiei europene

Cei 27 de lideri ai UE s-au întâlnit prin videoconferință, în situația în care datele arată că economia europeană se află în cădere liberă, iar numărul deceselor legate de Covid-19 a depășit 110.000 la nivelul Uniunii.

• Ce a transmis, de fapt, Ilie Bolojan în discursul de azi
• Bolojan s-a numit interimar la ministerul Energiei
• Rețineri la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. Procurorii cer astăzi arestarea pentru 30 de zile
• Miniștrii PSD au demisionat: „Guvernul nu mai are legitimitate”
• Președintele CJ Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, plasat sub control judiciar. El este acuzat de DNA că ar fi introdus într-o comisie de licitații doi interpuși ai firmei care a și câștigat

Programul de redresare economică, deocamdată un eșec european

După patru ore de discuții, liderii UE au convenit să plaseze Comisiei Europene sarcina de a elabora un plan, până la începutul lunii viitoare, care să răspundă nevoilor de redresare ale economiei europene, dar și așteptărilor punctuale pe care diferitele grupări le îmbrățișează.

Deocamdată, a fost aprobat doar proiectul stabilit de cei 19 miniștrii ai finanțelor din țările „eurozonei” care au convenit asupra unui pachet de măsuri de finanțare cu 540 miliarde de euro a lucrătorilor, afacerilor sau economiilor lovite de criză.

Ursula von der Leyen a declarat că fondul de ajutor financiar va fi disponibil prin mecanismele existente începând cu 1 iunie și va mobiliza și investiții de 1 trilion de euro.

Discuțiile ce se prefigurau aprinse privind un plan european de redresare – pe termen lung – pentru economiile afectate de criză, au fost amânate pentru o altă dată.

Au existat anumite discuții cu privire la susținerea arătată până acum de UE, dar premierul italian Giuseppe Conte a declarat în final doar că „s-au făcut progrese mari”.

Italia – care a avut cel mai mare focar pandemic din Europa – a îndemnat partenerii săi din UE, în special țările mai bogate din nordul Europei, să manifeste mai multă solidaritate.

Olanda, Danemarca, Austria, Germania și Suedia s-au opus propunerii Franței cu privire la modul de susținere a Italiei și Spaniei în procesul de redresare a economiilor acestora. Anume prin subvenții.

Cancelarul german Angela Merkel, pe de altă parte, a avertizat că țara ei nu vede „faza finală, ci doar începutul crizei”. A adăugat că Germania ar trebui să fie gata „să facă contribuții mult mai mari la bugetul UE”. În perioadele normale, bugetul pe șapte ani ar însemna aproximativ 1% din venitul brut al UE, asta însemnând puțin peste un trilion de euro. Dar în situația dată, toată lumea se așteaptă ca sumele alocate să fie mult mai consistente.

„Un plan masiv de redresare”

Modalitățile în care se poate dezvolta o cale de recuperare a economiei europene în lunile următoare au fost discutate cu președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care i-a avertizat pe lideri cu privire la riscurile de a face prea puțin și prea târziu, deoarece previziunile vorbesc despre o contracție a PIB-ului european cu 5 până la 15%, în 2020. La fel, creșterea economică, ar putea scădea cu 5,4%, deși un raport al FMI vorbește despre o descreștere cu 7,5%! Așadar, nimic încurajator!

Deși nu s-a pronunțat nicio cifră, oficialii consideră că ar fi nevoie de până la 1,5 trilioane de euro pentru a reporni motoarele economiei europene. Mark Rutte, premierul olandez, a recunoscut că unele țări au nevoie de subvenții directe, urmând ca ulterior să se identifice sume din diverse proiecte pentru a se acoperi aceste nevoi.

Germania, care preia președinția rotativă a UE din iulie, a cerut ca orice plan de redresare să fie integrat în următorul buget al UE. Nu e nici o surpriză că ideea a fost bine primită de șefa Comisiei, Ursula von de Leyen.

„Există un singur instrument care poate asigura această amploare a sarcinii în spatele recuperării și acesta este bugetul european, în mod clar legat de fondul de redresare”, a spus Ursula von der Leyen.

Țări precum Olanda și Germania rămân însă reticente în a împărți prea multe datorii, de teamă să nu fie nevoite să plătească factura pentru alții, iar dezbaterea nu a reușit să aducă până în prezent clarificări asupra formei de finanțare: adică subvenții sau împrumuturi.

Von der Leyen a spus că „investițiile ar trebui să fie încărcate în bugetul UE din primii ani” și, desigur, este necesar „să se găsească echilibrul potrivit între subvenții și împrumuturi”. Bătălia finală îi va opune, așadar, pe Angela Merkel și pe Emmanuel Macron.

Disputa pe subvenții și împrumuturi a înlocuit propriu-zis scindarea anterioară a UE între țările care doresc o creanța comună cu bonduri UE și țările care se opun.

Liderii politici se tem că unitatea UE s-ar putea fractura definitiv dacă diviziunea se extinde între economiile cele mai puternice și cele mai slabe, care s-au străduit să iasă din criza financiară. Temerile, însă, nu par să genereze altceva decât vorbe.

Țările din sudul Europei afectate mai greu de virus, în special Spania și Italia, au solicitat ca zona euro să emită obligațiuni comune pentru a ajuta economiile să se redreseze după impactul Coronavirusului. În dificultate se mai află și Grecia, asediată de migranții care provin din Turcia și situația nu este roză nici în Cipru, care se află în conflict cu același agresor – Turcia lui Erdogan.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pregătește un plan de 2 trilioane de euro care utilizează cadrul financiar multianual existent și noi mecanisme de accesare.

Aici, însă, chestiunea va degenera în discuții colaterale pe teme precum cele scoase la lumină de Grupul V4, anume de opoziția nordicilor – care susțin un buget suplu – față de dorințele Comisiei însăși care vrea să crească de la 1,2% din Venitul National Brut contribuția fiecărei țări la bugetul UE până la 2% pe cel puțin trei ani din cei 7 pentru care se construiește actualul buget.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, care a prezidat summitul virtual, nu le-a cerut liderilor UE să semneze un text oficial, temându-se de un impas.

Liderii UE au aprobat, în schimb, recomandările de la Bruxelles cu privire la ridicarea blocajului. Comisia a solicitat prudență și a stabilit trei criterii pentru a judeca în ce fel și când să se încheie restricțiile: scăderea stabilă și semnificativă a răspândirii bolii; capacitatea sistemului de sănătate; și disponibilitatea sistemelor de testare și urmărire pe scară largă pentru monitorizarea viitoarelor focare.

Grupul Visegrad, unit și în continuare

Cei care s-au așteptat la fisuri în politica externă comună a țărilor de la Visegrad după alegerile din Slovacia, iată că s-au înșelat! Grupul s-a prezentat la fel de unit ca întotdeauna.

Pe scurt, țările V4 au prezentat o poziție comună, cu o seamă de îngrijorări comune în privința fondului de redresare ce își propune a scăpa continentul dintr-o criză economică cauzată de pandemie.

Legat de bugetul pe 7 ani al blocului, liderii V4 au subliniat persistența dezacordului legat de dorința unora de a crește bugetul UE și a celorlalți de a-l menține la nivelul de dinainte.

În al treilea rând, rămâne chestiunea insolvenței cu care s-ar putea confrunta Italia, datoria statului ajungând la 135 la sută din PIB anul trecut, existând riscul ca anul acesta să depășească 160 la sută.

De la poveste, la trista realitate

Documentele UE rămân exemple șocante de neadecvare la realitatea imediată. Pe pagina Consiliului UE, descoperim planul de redresare în 4 puncte. Și 5 clipuri video aferente. Cum vede UE o rebalansare a celor 27 de economii componente ale Uniunii? Cum altfel decât în termeni puerili, într-un limbaj birocratic, de lemn. Iată enunțurile, căci altceva nu există:

Revitalizarea pieței unice: restabilirea valorilor și a lanțurilor de aprovizionare, asigurarea autonomiei strategice a UE, producerea de bunuri esențiale în Europa, screening eficient al investițiilor străine, susținere pentru start-up-uri, deblocarea finanțelor. Serios? UE se gândește la restabilirea aprovizionării? Asta era problema? Sau lipsa unor start-up-uri?

Eforturi investiționale fără precedent: atât în tranziția ecologică cât și în transformarea digitală, în economia circulară, în coeziune și agricultură, prin bugetul european și Banca Europeană de Investiții. Dincolo de imagini idilice cu o tânără care ține în brațe o tabletă lângă o tarla agricolă, nu prea există explicații furnizate. Se poate deduce că banca va oferi credite. Care „precedent” nu exista?

Acțiuni globale: pentru restabilirea fluxurilor comerciale, ajutorarea țărilor africane. Așadar, economia europeană va ieși din criză prin plata unor sume către țările africane!? Ingenios!

Un sistem funcțional de guvernare: mai bună coordonare în managementul crizei, învățarea de lecții pentru viitor, respectarea statului de drept și a demnității umane.

Așadar, lecțiile pe care liderii europeni, Charles Michel – președintele Consiliului, Ursula von der Leyen – președintele Comisiei și David Sassoli – președintele Parlamentului European le vor învăța, vor conduce la adevărate minuni în economia europeană!