Odată cu virusul Covid-19 care infectează și Casa Albă, problema succesiunii prezidențiale nu mai este doar academică. Liderii aleși nu sunt imuni la această pandemie cu șanse egale.
Prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, a fost atât de afectat încât i-a declinat temporar funcțiile Secretarului de Externe.
Linia succesiunii în Statele Unite este specificată în mod clar în Legea succesiunii prezidențiale din 1947 și mai puțin în articolul II și în amendamentele 12, 20 și 25 din Constituție. Actul succesoral pune vicepreședintele, președintele Camerei Reprezentanților și președintele Pro Tempore al Senatului în prima linie, urmați de Cabinetul condus de Secretarul de Stat.

Chuck Grassley este președintele Senatului ProTempore
Un președinte, în caz de incapacitate, poate delega funcția sa vicepreședintelui, care devine președinte interimar. Sau poate fi aplicat cel de-al 25-lea amendament: „Atunci când vicepreședintele și majoritatea ofițerilor principali ai departamentelor executive sau ale oricărui alt organism pe care îl poate oferi Congresul prin lege, declară un președinte inapt, vicepreședintele își va asuma aceste atribuții.”
Dar ce se întâmplă dacă președintele și vicepreședintele sunt afectați amandoi de Covid-19? Evident, gradul de incapacitate este important.
Să presupunem că ar fi pentru o perioadă prelungită. Ar vota un Cabinet republican ca democrata Nancy Pelosi să devină președinte interimar? Și, dacă nu, ar oferi Congresul un alt „organism” pentru ca această hotărâre să dea unui Senat republican posibilitatea de-a se opune unei astfel de acțiuni? Amendamentul 25 „tace” în această privință.
Să presupunem că atât președintele, cât și vicepreședintele cedează în fața virusui. Nancy Pelosi va deveni automat președinte, chiar dacă unii ar putea contesta constituționalitatea Actului succesoral din 1947. Odată cu alegerile prezidențiale din noiembrie, democrații l-ar mai nominaliza pe fostul vicepreședinte Joe Biden? Și pe cine ar nominaliza republicanii?
În aceste condiții, Covid-19 ar putea provoca o criză constituțională și politică, diferită de oricare alta. Singura dată când un președinte și un vicepreședinte au părăsit funcția prematur a fost în timpul administrației Nixon. Vicepreședintele Spiro Agnew a fost forțat să demisioneze în octombrie 1973 fiind acuzat de luare de mită pe când era guvernator al statului Maryland. În baza celui de-al 25-lea amendament, Gerald Ford a fost votat în funcția de vicepreședinte de Congres, devenind apoi președinte când Richard Nixon a demisionat, în august 1974, din cauza scandalului Watergate.

Succesiunea a devenit subiect și pentru Hollywood. Recent, Netflix a produs seria Supraviețuitor desemnat când doar secretarul Educației a supraviețuit unei explozii care a ucis președintele, întregul său Cabinet, opt membri ai Curții Supreme și practic toți membrii Congresului, avansându-l în funcția de președinte.
Atunci, ne mandatează Covid-19 să luăm în considerare o revizuire a Constituției sau a Legii succesorale pentru a trata aceste posibile perturbări viitoare?
Întoarcându-ne la „președintele” Pelosi. Ce ar face ea în calitate de președinte pentru a răsturna agenda Trump, precum și în cazul publicării unor materiale devastatoare sau în cazul unor membri ai Executivului care au fost împiedicați să depună mărturie în fața Congresului cu privire la Rusia sau Ucraina? Și ce se întîmplă când Trump sau Pence se vindecă?
Dacă Pelosi rămâne în funcție până în ianuarie și alegerea unui nou președinte este blocată de un Senat republican care ar putea să împiedice și orice legislație sau numire? Probabil că va emite ordine executive. Cu toate acestea, politizarea va crește și mai intens.
Mai departe, Nancy Pelosi ar putea fi infectată ea însăși. În aceste condiții, care sunt regulile privind alegerea unui președinte interimar, deoarece amendamentul 25 nu se aplică? Dacă moare, ar reuși președintele Pro Tempore, să asigure funcția până când este ales un nou Președinte al Camerei Reprezentanților? Și care sunt regulile cu privire la funcția de senator sau chiar de președinte al Senatului? Probabil că ar trebui să demisioneze din Senat, deși ar putea fi re-numit de guvernatorul statuli său după ce noul președinte al țării depune jurământul la 20 ianuarie 2021.
În mod clar, coronavirusul ridică întrebări profunde despre guvernare și guvernanți, cele mai multe dintre ele fiind neînțelese până acum.
Am scris candva despre o nouă MAD ( Mutual Assured Destruction) care a înlocuit vechiul spectru al Războiului Rece privind asigurarea distrugerii reciproce cu un război termonuclear devastator social prin acte masive de perturbare, generate de om sau de natură.
Schimbările climatice, atacurile cibernetice masive și alte evenimente ale lebedei negre fac ca noua MAD să fie mai relevantă și mai semnificativă.
Pentru viitor, asigurarea securității, stabilității și prosperității se poate baza pe capacitatea de a domina sau a preveni actele de perturbare masive.
Această scurtă excursie în privința succesiunii prezidențiale este sugestivă din perspectiva modului consecvent și vital în care trebuie să facem față perturbărilor. O îndepărtare majoră de viziunea lui Trump, „America First”, (nr.-Mai întâi America) este esențială pentru parteneril și aliați în acest demers.
În această nouă lume MAD, parteneriatul va fi esențial pentru menținerea securității, stabilității și prosperității. Dar se va întâmpla oare?
Dr Harlan Ullman este editorialist la Arnaud deBorchgrave și consilier senior al „Atlantic Council”. Ultima sa carte este Anatomia eșecului: De ce America pierde fiecare război pe care îl începe.














































