PSD lanseză Programul de Guvernare 2021-2024. Măsuri pentru actuala criză

Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat miercuri prima parte a programului de guvernare al partidului pentru perioada 2021 – 2024, axat pe măsurile din zona de politică fiscal bugetară și economie, precizând că acesta a fost discutat cu sindicatele şi cu patronatele şi este centrat pe siguranţa locurilor de muncă.

Un astfel de eveniment evident că mi-a atras atenția pentru că discutăm de propunerea de masuri de politică economică care să se constituie într-o alternativă la masurile furnizate de către actualul guvern. Spuneam undeva că, actualul context obligă la masuri alternative de politică economică, sanitară și socială, pentru că devine evident pentru tot mai mulți români că modelul pe care s-a mers în acest an devine un eșec cu efecte greu de contracarat dacă va fi continuat.

Planul Reclădim România prezentat și asumat de PNL nu are la acest moment nici un efect economic, banii promiși acolo nu au ajuns la companii, iar despre măsurile de tip one-off referitoare la menținerea locurilor de muncă am spus de la început că sunt măsuri care nu au efect pe termen mediu, ci sunt pur conjuncturale și în loc să aibă efecte de multiplicare generează o cadere abruptă a consumului dar și un deficit public nesustenabil.

De la naționalism economic la patriotism economic

Am analizat programul pe economie propus de PSD și prima constatare pe care pot să o fac este că furnizează acel tip de program care are în centrul său schimbarea unor paradigme de filozofie economică mai ales în politicile de stânga:

Prima schimbare de paradigmă: Creșterea puterii de cumpărare este un efect al politicii economice și nu invers. Strategia investment-led-growth devine pilon principal de acțiune în timp ce abordarea wage-led-growth este gradualizată pe rezultatele economice obținute de investiții.

Programul este axat pe investiții majore în economia productivă cu câteva elemente inovative schimbând paradigma de finanțare de la consum către producție.

O altă paradigmă programatică este înlocuirea naționalismului economic de patriotismul economic. Practic oricine va produce în România, indiferent de natura capitalului (străin sau autohton) primește sprijin pentru activitatea productivă. Este o abordare cu totul nouă pentru social-democrați.

Nu în ultimul rând cred că este pentru prima oară când programele propuse sunt centrate pe încurajarea muncii și susținerea populației active din acest punct de vedere și nu pe alocarea de resurse pentru larga asistență socială cu adresabilitate generală.

Un alt pilon prioritar îl reprezintă absorbția de fonduri europene, dar și ceea ce am solicitat de multe ori și anume creșterea colectării veniturilor bugetare. Programul prezentat își propune să ajungă la un nivel de colectare de 33,7% din PIB în anul 2024.

Dar cel mai important fapt este că acest program își propune o creștere economică medie de 4,4% pe an a PIB real, respectiv o creștere cu 36% a PIB nominal care ajunge la 292 miliarde euro și o finanțare fără precedent a economiei naționale cu menținerea regimului fiscal actual. Adică fără să crească taxe!

Convergența reală a puterii de cumpărare nu este uitată, aceasta ajungând la 80% din media UE în anul 2024.

CREDIBILITATEA DATĂ DE REZULTATELE ANTERIOARE

În analiza pe care am făcut-o am ținut cont de corelarea cu rezultatele pe indicatorii macro obținute în guvernarea anterioară ca să am un răspuns la capacitatea de implementare a ceea ce ni se propune.

Rezultatul obținut este spectaculos:

În perioada 2017-2019, guvernarea PSD a avut politici economice care au condus la o creștere cu 31% a PIB nominal. Acum ni se propune o creștere de 36%, în patru ani. Mi se pare fezabil, mai ales că nu uit faptul că în primul an de guvernare s-a reușit o creștere economică de 7,1%, (cea mai mare din Uniunea Europeană).

În perioada 2017 -2019 potrivit datelor Eurostat, 1,8 milioane persoane au ieșit din starea de deprivare materială severă, acum ni se propune ca 1,5 milioane peroane să iasă din sărăcie în următorii patru ani.

În materie de deficit și datorie publică există corelație perfectă cu creșterea PIB prognozat, iar faptul că deficitul public a fost ținut permanent sub 3% în ultimii 8 ani (cu excepția finalului de an 2019 când unii au schimbat filozofia bugetară) îmi confirmă că prognoza este rezonabilă și mai ales este în concordanță cu obligația României de a reduce deficitul la sub 3% din PIB conform principiilor Tratatului de la Maastricht.

ȚINTE PROVOCATOARE BAZATE PE INVESTIȚII STRATEGICE

„Ţintele noastre sunt realiste și pot fi atinse. (…) Investiţiile în economie vor veni din fondurile publice, din sursele atrase din creditele BEI, BERD, Banca Mondială. Nu trebuie sa investim bani din fonduri publice atunci când avem la dispoziţie fonduri europene. Fondul Strategic de Investiţii este o altă sursă – am lăsat în timpul guvernării noastre un proiect care a fost discutat cu Comisia Europeană şi am primit aprobările necesare. Vom continua cu el. (…) Şi cred că este timpul să vorbim în România foarte hotărât despre creşterea colectării şi reducerea evaziunii – este o sursă imensă pentru bugetul României”, a spus senatorul Radu Oprea la prezentarea programului.

Voi analiza în continuare câteva dintre elementele din program:

În primul rând sunt prezentate sursele de finanțare, pe categorii dar și efectele acestor finanțări asupra bugetului de stat la capitolul de venituri bugetare. Fiecare leu investit produce pentru economie și întoarce 30 de bani la bugetul de stat.

Axa de finanțare prioritară se menține cea dată de fondurile europene și aici va fi o mare provocare pentru orice guvern, deoarece presiunea cea mai mare vine în primii trei ani 2021-223 când se suprapun patru surse de finanțare europeană : Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, cu un rest de 20 miliarde euro, Instrumentul SURE cu 4 miliarde euro, Planul de Redresare și Reziliență Next Generation EU cu 33,5 miliarde euro și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 cu 46,3 miliarde euro. Cel puțin 50 miliarde euro trebuie trași adică absorbiți efectiv, dar angajamente, adică contracte, trebuie semnate pentru circa 70 de miliarde de euro. Provocator.

Investițiile din fonduri publice se mențin la un nivel rezonabil, sensibil mai ridicat decât cele din fosta guvernare. Un aport important îl reprezintă și volumul de venituri bugetare provenit din multiplicarea economică dată de consumul generat de veniturile populației, iar creșterea colectării, digitalizarea marilor sisteme publice și reducerea evaziunii fiscale devin pilon prioritar în preocuparea de a identifica surse de finanțare permanente.

În materie de programe, îmi reține atenția în primul rând un program revoluționar care ne poate fi de folos în fenomenul de relocare a producției mondiale care deja se resimte în economia mondială și anume programul de industrializare pe bază de licențe. Practic, prin finanțarea cumpărarii de licențe de fabricație se deschide calea către realizarea de fabrici de producție în România care să producă sub anumite mărci, branduri, licențe celebre și competitive ceea ce poate avea ca rezultat creșterea accelerată a investițiilor private.

Un alt program de 600 milioane de euro este cel care se referă la susținerea costurilor necesare pentru înregistrarea și protejarea invențiilor în România, inclusiv punerea lor în practică pe plan național cu susținere de la stat. Suntem celebri pentru miliardele de euro pe care le-am pierdut ca urmare a faptului că invenții românești s-au vândut pe nimic pentru că nu a existat capacitatea de a le susține și implementa în România.

Observ că se lansează un program ambițios, Fabricat în România care presupune si revitalizarea unor industrii strategice pentru România – chimică, petrochimică, tractoare, mașini și utilaje agricole, medicamente, construcții de nave, industrie alimentară, de fapt cu accent pe zonele economice unde avem cel mai ridicat deficit comercial.

Un program solicitat de mediul de afaceri industrial este preluat în propunerea prezentată și se refera la susținerea costurilor de construcție a locuințelor de serviciu pentru platformele industriale sau de productie. Foarte util și binevenit acest program care va reduce cu mult costurile indirecte date de transportul muncitorilor și riscurile asociate.

În sectroul construcțiilor se vine cu programe care se axează pe finanțarea reconversiei profesionale pentru asigurarea necesarului de forță de muncă sectorială, dar și cu sprijinirea furnizorilor de lucrări care angajează șomeri.

Nu în ultimul rând se prezintă o serie de măsuri care au drept scop încurajarea natalității, iar cea mai spectaculoasă mi se pare cea care prevede un plus de puncte procentuale la pensie funcție de numărul de copii precum și voucherele pentru creșă.

Dacă ar fi să rezum cu ce impresie am rămas după evaluarea acestui prim draft de program evaluarea mea ar fi următoarea: Sustenabil și provocator.

Cu atât mai mare va fi provocarea pentru clasa politică actuală și viitoare pentru că oferta de politici obligă la responsabilitate și profesionalism.

„Acest program are în centrul său siguranţa locurilor de muncă – este o componentă esenţială în programul de guvernare cu care venim în faţa românilor. Din punctul nostru de vedere, acest lucru este esenţial. Dacă avem locuri de muncă sigure şi plătite, atunci vom putea avea creştere economică, putem creşte salariile, putem creşte nivelul de trai”, a declarat Sorin Grindeanu