Actuala conducere a IICMER face plângere penală la DNA împotriva conducerii anterioare

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a sesizat DNA în legătură cu cheltuirea unor fonduri din bugetul de stat utilizați pentru achiziționarea de servicii de consultanță și proiectare de specialitate în vederea realizării proiectului „Memorialul Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat și Centrul Educațional privind Comunismul în România”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

• Hijab-ul a intrat în lumina reflectoarelor la Paris
• Mediocritatea în era AI. De ce doar profesioniștii adaptabili vor supraviețui transformǎrii digitale
• MApN: O dronă rusească s-a prăbușit în Galați
• Rolls-Royce SMR și CEZ deschid un nou capitol în energia nuclearǎ a Cehiei
• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF

Demersul IICMER a survenit după un adit realizat de inspectorii Curții de Conturi, pentru perioada de până la 31.12.2019.

Potrivit comunicatului IICMER se arată că în perioada 2014-2017 au fost demarate activități în vederea proiectului „Memorialul Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat și Centrul Educațional privind Comunismul în România”, cheltuindu-se „ineficient” pe studii și documentații, fără a fi transpuse în lucrări de investiții.

Conform aceleiași surse, în intervalul 2017-2019 „nu s-a efectuat niciun demers concret în direcția derulării acestui proiect”.

„IICCMER a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) în legătură cu cheltuirea unor fonduri de la bugetul de stat, în cuantum de 1.887.450 lei, utilizați pentru achiziționarea de servicii de consultanță și proiectare de specialitate în vederea realizării proiectului „Memorialul Închisoarea Tăcerii Râmnicu Sărat și Centrul Educațional privind Comunismul în România”;

Concret, în perioada 2014-2017, în realizarea scopului pentru care a fost înființat, IICCMER a demarat activități în vederea realizării proiectului mai sus amintit, sens în care a efectuat cheltuieli ineficiente cu studii și documentații la diferite faze de proiectare, fără a fi transpuse în lucrări de investiții. De asemenea, în perioada 2017-2019 nu s-a efectuat niciun demers concret în direcția derulării acestui proiect. Astfel, la nivelul lunii ianuarie 2020, certificatul de urbanism și toate avizele obținute erau deja expirate, iar proiectul tehnic elaborat necesita actualizare, situație care impune cheltuirea suplimentară a unor sume consistente.

Cu alte cuvinte, serviciile de consultanță și proiectare achiziționate de IICCMER în anii anteriori nu au contribuit la atingerea obiectivelor propuse, iar documentațiile rezultate din aceste activități nu au fost și nu mai pot fi utilizate în forma achiziționată pentru implementarea proiectului de investiții în cauză.

Prin urmare, aducem la cunoștința opiniei publice faptul că IICCMER a solicitat DNA efectuarea de cercetări în vederea atragerii răspunderii penale a persoanelor responsabile pentru prejudicierea bugetului de stat, cu ocazia utilizării acestor fonduri.”, se arată în comunicatul IICMER.

Din 2014 până în 2019, conducerea IICCMER a fost asigurată de Radu Preda, iar din 2020 funcția de președinte executiv a fost preluată de Alexandra Toader. Din momentul numirii ei în funcție, patru nume cu reputaţie consacrată au părăsit instituţia: Clara Mareş, Alin Mureşan, Marius Oprea şi Gheorghe Petrov. Primii doi şi-au dat demisia, sătui de şicanele birocratice la care erau supuşi, lui Marius Oprea i s-a desfăcut contractul de muncă prin invocarea unor chichițe administrative, iar Gheorghe Petrov, pus în fața unor condiții absurde de muncă, și-a dat la rândul lui demisia.

De ce această sesizare tardivă?

Radu Preda, fostul președinte executiv al IICMER, a reacționat după anunțul plângerii făcute la DNA. În postarea sa de pe Facebook, Preda arată că momentul nu este ales întâmplător de actuala conducere, pe care o acuză de deturnarea scopului instituției.

Radu Preda, fostul președinte executiv al IICMER

„MEMORIA RECENTĂ ÎNTRE ADEVĂR ȘI MANIPULARE(precizări, corecturi, sugestii, perspective)

München, 9 decembrie 2021. Plângerea făcută recent de conducerea actuală a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) la Direcția Națională Anticorupție (DNA) privind o prezumată folosire inadecvată a banilor publici în timpul mandatului meu (aprilie 2014-ianuarie 2020) și având drept beneficiar proiectul de restaurare și valorificare memorială a fostei pușcării de la Râmnicu Sărat ridică o semă de întrebări, nu doar de natură juridică.

Prima întrebare: de ce această sesizare tardivă? Conducerea actuală a IICCMER a fost la curent cu toate acțiunile din perioada în care am condus instituția. Răspunsul: dincolo de eventuala prescriere a prezumatei fapte, momentul ales nu este deloc întâmplător.

De doi ani de zile, IICCMER a blocat toate proiectele majore, de la săpăturile și căutările arheologice la noi sesizări penale, de la noua ediție a manualului de Istorie a Comunismului în România la dicționarul detenției feminine, de la prezența, via internet, în condițiile pandemice, în dezbaterea internațională la alte proiecte care, în anii anteriori, au adus în mod vădit plus valoare.

Dincolo de atmosfera ostilă libertății de cercetare, actuala conducere a deturnat scopul IICCMER, suficient ar fi să ne gândim la tentativa de instrumentalizare a istoriei recente în scopuri vădit politice (cazul „Meleșcanu la Viena”). Confruntați cu aceste realități instituționale și ideologice, străine menirii IICCMER, a protestat, printre primele organizații și actori publici, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), dar nu numai.

A doua chestiune: în situația în care avizele și studiile, făcute în urma unei licitații care a avut loc înaintea venirii mele la IICCMER, pot fi oricând actualizate, nimic nefiind structural modificat, precum un traseu de autostradă, cheltuiala publică este minimală.

De unde apare, așadar, dauna? Anunțul făcut de premierul Ciucă privind implicarea Guvernului pentru construirea/amenajarea la București, Timișoara și Râmnicu Sărat a unor muzee/ spații memoriale este cât se poate de încurajatoare. Concret, există, în sfârșit, orizontul real al unei finanțări. Pe durata mandatului meu, am cerut de mai multe ori, inclusiv de la Capitală, spații adecvate, așa cum, spre final, am avansat discuțiile cu Compania Națională de Investiții. Tocmai pentru a vedea dus proiectul la capăt.

Afirmațiile mele pot fi verificate în memoria instituțională. Cât privește aceasta din urmă, este într-adevăr un act la limită penal ștergerea, prin finanțarea unui nou site, inutil după ce cel anterior a fost actualizat cu doar câțiva ani înainte, de pe care lipsesc absolut toate referințele la activitățile IICCMER de la început și până în 2020/2021.

În fine, intenția mea de a reveni în Țară și situația deplorabilă în care a ajuns IICCMER a trezit unora, de o parte și de alta, speranțe, dar și spaime. Nu promit nimic, dar nici nu ameninț pe cineva. Ce pot afirma acum, în plină recuperare medicală, care sper să se încheie cât de curând, este altceva, dincolo de persoana mea: memoria recentă a fost, mai ales în ultimele luni, ideologizată, înregimentată politic și, mai grav, gestionată fără profesionalism.

Desigur, ceea s-a distrus ar putea fi reparat, fie și parțial, așa cum proiectele amânate, reluate. În cazul unui gest de încredere, fără povara politicianismului – pe care în cei aproape șase ani nu am simțit-o nicio secundă –, sunt convins că putem, iarăși: cu realism, să vedem în 2024, la trei decenii și jumătate de la căderea simbolică a regimului comunist, o Românie recunoscătoare celor care au suferit pentru libertatea ei de azi, dar și matură, învățând, în sfârșit, din greșelile unei istorii atât de zbuciumate.”, a scris Radu Preda pe Facebook.

Mă autodenunț! Mă predau! DNA, ia-mă

Istoricul Marius Oprea, fost cercetător la IICMER, nu rămâne nici el indiferent la anunțul conducerii fostului său loc de muncă. Mai mult decât atât, Oprea se cere ca DNA să vină să-l ia.

Istoricul este de părere că Alexandra Toader este disperată.

„Dovada este acest atac, inclusiv la adresa mea, care nu arată decît că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și-ar putea reveni și ar putea, prin reluarea acțiunilor reale prin care să-și merite numele, să eclipseze nu numai ultimii doi ani de inactivitate, în care pupila lui Andrei Muraru a vîrît IICMER, dar și vecinii de peste drum, de la Elie Wiesel”, afirmă Marius Oprea.

Vă prezentăm textul integral al postării lui Marius Oprea.

„Mă autodenunț! Mă predau! DNA, ia-mă!

Cu privire la recentul comunicat al IICCMER (Toader), am de comentat următoarele: nu aveam căderea, ca șef de birou la Investigatii Speciale (pînă cînd acesta a fost desființat, de Andrei Muraru), devenind apoi simplu cercetator, să dispun de banii Institutului. Singurele documente pe care le-am semnat au fost propriile delegații, în interes de serviciu, la săpături sau în alte situații.

Cît despre faptul că am fost chemat la DNA după demiterea de la Institut în timpul guvernului Boc, pe care singur am menționat-o și despre care insinuează comunicatul IICCMER că ar avea conexiuni cu vreo ”delapidare” de la bugetul Institutului, nici vorbă. Aceasta a fost în legătură cu o operațiune de trafic de arme (rachete sol-aer) către Iran, făcută de Romtehnica și serviciile secrete, între 1995-1996, în urma unei plîngeri depuse de Ioan Talpes, fostul șef al SIE, care mă acuza că am dezvăluit ”secrete de stat”.

Voi reveni pe larg asupra subiectului, la Agenția MEDIAFAX, pe care n-am vrut să o transform în dispută a mea cu entitatea nulă, care se ascunde în spatele numelui Institutului. Cît am condus IICCMER, între 2005 și 2010, reușind inclusiv transferarea de la Ministerul Culturii la noi a clădirii penitenciarului de la Rîmnicu Sărat, ulerior degeaba s-a străduit echipa Tismăneanu și specialiștii chemați, să găsească ceva incriminant. Singura cheluială la limita legii care mi-a fost reprosată de Curtea de Conturi la predarea mandatului, care însă a fost trecută sub tăcere, a fost aceea că am plătit o parte din cheltuielile de tratament in Franța ale doamnei Doina Cornea (vreo 3.000 de euro, dacă nu mă înșeală memoria), după accidentul cerebral suferit de aceasta – care avea și calitatea de a fi membră a Colegiului Institutului. Am fost solidar aici cu entități guvernamentale din țară și străinătate, precum Ministerul Transporturilor de atunci (condus de Ludovic Orban), MAE (care a contribuit mai degrabă logistic) și Ministerul de Externe francez, care a asigurat cea mai mare a cheltuielilor, pentru salvarea celei mai cunoscute opozante a regimului comunist. Ori, Vladimir Tismăneanu nu a avut nicio plăcere să scoată la iveală acest fapt.

Dar, dacă e așa, uite, mă predau. DNA, ia-mă! Dar, ce mai contează…

Doamna Toader e disperată, ori poate vreunul din domnii Muraru. Dovada este acest atac, inclusiv la adresa mea, care nu arată decît că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și-ar putea reveni și ar putea, prin reluarea acțiunilor reale prin care să-și merite numele, să eclipseze nu numai ultimii doi ani de inactivitate, în care pupila lui Andrei Muraru a vîrît IICMER, dar și vecinii de peste drum, de la ”Elie Wiesel”. Care probabil nu vor în ruptul capului, să se vadă că și împotriva românilor, în această țară, s-au săvîrșit crime împotriva umanității.”, a scris Marius Oprea pe Facebook.