Angela Similea – o carieră fluidă…

După 1990 s-au dat pe față și la festivalul tradițional de la Mamaia din anii 90 i-am tot văzut, auzit, simțit: civilizați dar zgomotoși, susținându-și cu patimă decentă, nu ca galeriile de la fotbal, idolul Angela.

A fost funcționară la “Tehnometal”, a venit din mișcarea de amatori. S-a afirmat cu o piesă a lui George Grigoriu „Amurgul”, apoi s-a căsătorit cu basistul Orchestrei Radio, condusă de Sile Dinicu, ploieșteanul Sorin Movileanu cu care are unicul băiat, tot Sorin, trăitor prin SUA. Cea mai lungă relație, însă, și cea mai profitabilă a fost aceea cu un om de afaceri olandez Jan Hilgen, stabilit la noi. Acesta i-a oferit, în vremurile acelea cețoase ale unui comunism “luminos”, un standard de viață prea puțin visat de o femeie din era cincinalelor. Un apartament de vis în celebrele blocuri “H” din Drumul Taberei; instalații audio și video – la anii 80!!! – , telefon cordeless, eheee! și o mașină decapotabilă. Nu mai discutăm despre toaletele de scenă, pe care de pildă la Mamaia le schimba la orice melodie, lucru care a ajuns pâna la „conducerea superioară de partid” producând indignarea sinceră a primei tovarășe a țării, Elena Ceaușescu. Ea a decretat că “to’a’șa Similea ne sfidează cu toaletili”.

Oricum , în ciuda acestor tare politice, mai cu fereală Similea și-a urmat cariera susținută, ca imagine, de regizorul muzical Titus Munteanu, regele neîncoronat al TVR după dispariția lui Al Bocăneț. Titus era în plus sau ăn minus nu se știe și un apropiat amic de familie. Alt suport constant, strict muzical de data aceasta, a fost grupul Savoy condus de compozitorul și solistul Marian Nistor. Colaborarea cu cele două nume, Titus și Marian, a fost o mare constantă a succesului Angelei Similea , parte ilebranlabilă a lui.

Aceasta pănă după Revoluție, când vechii idoli fie și muzicali s/au reașezat, reconsiderat pănă ce au căzut, rând pe rând, detronași de perisabilitatea implacabilă a unei generații biologice, și de postmodernismul occidental definit prin industrializarea muzicii. Cu o electonizare excesivă, PR-izare, marketingizare și alte inovații ce țin de showbiz. Similea și generația ei, Corina Chiriac, Dan Spătaru, Mirabela Dauer, victime ale postmodernismului, au supraviețuit tot grație unui truc de marketing: rebrenduirea, reload-izarea, prin nostalgizare a unui public în vârstă, dar totuși numeros.

Angela s-a mai căsătorit cu un politician carismatic educat, cultivat, spectaculos al vremurilor agrarianul Victor Surdu, de care a rămas recent văduvă…și după un jenant inermezzo TV – culmea, la emisiunea mondenei de ultimă actualitate Marina Almășan… – în care inițial Victor se dezicea de relația cu dna Similea…

Dar careiera ei nu se oprește aici, și nici odată cu dispariția, și mai recentă, a mamaei sale :Angela se atașează de unul dintre cei mai prolifici compozitori și producători de muzică pop//ușoară ai vremii : Ovidiu Komornik. Melodii noi, producții interesante pentru vârstele a 2-a și a 3-a.
Angela Similea, un nume sonor. Egal cu o carieră ca un fluid. Care curge continuu…