Constantin Codreanu: Nu sunt un politician de dreapta sau de stânga. Sunt unionist!

Un parlamentar din Opoziţie poate da mâna cu Guvernul? Aflaţi în interviul Q Magazine cu deputatul Constantin Codreanu. 

Citeşte şi: 10 teme pentru Uniunea Europeană

Românii au avut mari aşteptări de la anul Centenarului Marii Uniri. S-au întâmplat multe, dar nimic într-atât de relevant, încât să marcheze istoria. De ce?

Nu avem o clasă politică suficient de matură care să se ridice la înălțimea așteptărilor tuturor românilor şi, în special, ale unioniştilor. Din păcate, nu am învățat să facem distincția clară între interesele individuale, de grup și naționale.

Din 2016 faceţi parte şi dvs din această clasă politică. Aţi venit din mediul civic, tocmai cu acest mesaj, al reunificării. Ce s-a schimbat între timp?

În 2017, Parlamentul României a votat un proiect prin care ziua de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă – a fost declarată zi de sărbătoare națională.

În 2018, Parlamentul României a votat o declarație, extrem de îndrăzneață, au spus unii, și mult așteptată, au afirmat alții. Aceasta arată clar și răspicat că România va răspunde pozitiv unei cereri organice a românilor din Republica Moldova de a se reuni cu țara. Sunt doi pași legislativi cu o încărcătură simbolică mare și semnale clare de sprijin al clasei politice de la București, a ideii de reunificare.

Sunteţi optimist, idealist chiar. Cu toate acestea, aţi constatat, chiar dvs, în campania electorală de la alegerile locale din Chişinău, unde n-aţi întrunit suficiente voturi sau, în calitate de parlamentar din Opoziţie,cât de cinică este politica. Pentru a schimba lucrurile, trebuie să ajungeţi să dobândiţi puterea… Sunteţi la fel de optimist la doi ani de mandat?

Sunt un fatalist cu veleități optimiste. Am convingerea că am făcut pași mici și siguri. Mi-aș fi dorit ca ei să fie mai mulți, mai hotărâți și mai mari. Politica este cinică, dar atunci când o faci de dragul unui ideal, ea se transformă și devine mai mult o pârghie idealist-pragmatică. Orice bătălie e mai ușoară, niciun atac nu mai contează și resursele par inepuizabile.

Şi totuşi… României îi lipsește un proiect de ţară. De la aderarea la UE și NATO, nu am avut niciun obiectiv naţional transpartinic și nici capacitatea de a ne coagula în jurul unei mize. Credeţi că există în acest moment un lider politic capabil să aducă la aceeași masă oameni din partide diferite pentru un interes naţional?

Proiectul de țară în care cred și pentru care am făcut pasul spre politică este ReUnirea, aşa cum v-am mai spus. După declarația Parlamentului României din 27 martie 2018 la care am făcut referire, credeam că lucrurile vor lua o turnură potrivită pentru măsuri ce ar pregăti realizarea acesteia. Mai ales că aveam și contextul potrivit – 100 de ani de la Marea Unire. Mai ales că din cel de-al doilea stat românesc au început să curgă sute de declarații de reunire votate de primării și consilii locale.

Din păcate, luptele interne au făcut ca demersurile să treacă în plan secund. Nu cred că trebuie să căutăm lideri providențiali. Dimpotrivă, sunt convins că fiecare dintre noi, unioniștii consecvenți, suntem lideri pentru că am îmbrățișat un proiect cu statut de ideal.

În același timp, trebuie să spun că cea mai mare dezamăgire, atunci când vorbim de Unire, o reprezintă Președintele României. Să nu uităm că este un etnic german, deci, ne-am fi așteptat să aibă toată deschiderea pentru apropierea definitivă dintre cele două state românești, având exemplul celor două Germanii. Sau, să fie un model de unificare a forţelor politice în jurul unui interes naţional. Preşedintele Iohannis este preocupat mai mult de un al doilea mandat, decât de propriii cetăţeni, decât de zecile de mii de basarabeni şi români din diaspora care au stat la coadă ore în şir să-l voteze, în 2014.

Apropo de diaspora, după protestul din 10 august aceasta a fost asociată cu mişcarea #Rezist şi chiar a fost discreditată în contextul violenţelor din acea zi. Cum vedeţi această abordare?

Este o asociere greșită. 10 august a fost anunţat ca un protest paşnic, al oamenilor sinceri care au dorit să își exprime nemulțumirile legitime privind lipsa sprijinului din partea Guvernului pentru cel mai mare investitor în economia noastră.

Ce a urmat după n-are nicio legătură, nici cu diaspora, nici cu legitimitatea. Am fost acolo, să fiu alături de românii veniți de peste hotare. Când am văzut incitarea la violență a infiltraților, am plecat.

În calitate de parlamentar și președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării mă ocup activ de problematica a 12 milioane de români de peste hotare şi, trebuie să vă spun deschis, diaspora înseamnă mult mai mult decât ceea ce se scrie după un hashtag.

Cum este să faceţi politică din Opoziţie, dintr-un partid relativ nou, cu demersuri care sunt de cele mai multe ori ignorate?

Este o provocare să îți transpui în practică promisiunile din postura de parlamentar al Opoziției. Satisfacția reușitelor este cu atât mai mare. Au existat demersuri în care n-a contat faptul că sunt în Opoziţie, aşa cum este amendamentul la Legea bugetului de stat votat de majoritatea colegilor parlamentari. Există alte reușite similare, la care voi face referire, dacă doriţi. Acestea rezultă dintr-o abordare pe care am promovat-o în cei doi ani de mandat – lipsa oricărei canibalizări politice. Interesul cetățeanului e mai important decât orice conflict interpartinic.

Într-un comentariu pentru Q Magazine Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie arăta că deși sunteţi în Opoziţie, aţi sprijinit-o prin proiectul legislativ de modificare și completare a Legii cetăţeniei române  nr. 21/1991. Daţi-ne câteva detalii!

Vorbim de Ordonanța de Urgență 65/2017 care soluționa „dosarul minorilor non-cetățeni”. Mă bucur că am reuşit să conving Guvernul României să dea această ordonanţă care a rezolvat problema a 40.000 de români.

N-a fost simplu. Au existat zeci de ședințe cu diverse instituții abilitate în domeniu, numeroase interpelări, comunicate și conferințe de presă, scrisori deschise adresate premierului României. A fost o victorie în care nu mai credeam, dar eram decis să merg până la capăt și pregătisem proteste la București, Chișinău și în mai multe capitale europene. Din fericire, a existat suficientă înțelepciune instituțională și a venit această soluție a Guvernului.

Voi cere în continuare deblocarea procesului de redobândire a cetăţeniei române de către cei născuţi cetăţeni români şi urmaşii acestora. Faptul ar fi posibil prin dublarea numărului membrilor Comisiei Naţionale pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Creşterea acestuia de la 21 la 41 ar însemna un câştig imens pentru statul român.

„Autoritatea Națională pentru Cetățenie are o colaborare fructuoasă și continuă cu deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. Deși este în Opoziție din partea Partidului Mișcarea Populară, Constantin Codreanu a sprijinit Autoritatea Națională pentru Cetățenie prin susținerea proiectului legislativ de modificare și completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, aspect care s-a concretizat prin adoptarea de către Guvernul României a ordonanței de urgență nr. 65 din 21 septembrie 2017”, a transmis președintele ANC, Andrei Tinu.

Activitatea parlamentară în
Camera Deputaţilor

96 luări de cuvânt
55 declarații politice
100 propuneri legislative
inițiate
3 legi promulgate
222 întrebări şi interpelări

Cât de realizabil este acest demers?

Este suficient ca Ministrul Justiţiei să aprobe o astfel de schimbare. Vreau să sper că 21 de salarii în plus, pentru a rezolva problemele câtorva milioane de români extrafrontalieri, nu reprezintă o povară pentru ţara noastră şi nicio dificultate pentru actuala guvernare.

Dacă tot suntem la capitolul „parlamentar din Opoziţie – Guvernul României”, înţeleg că aveţi o colaborare instituţională şi cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe.

Aşa este. A fost important să conving Ministerul Afacerilor Externe să aprobe eliberarea, conform legilor în vigoare, a 13 pașapoarte de serviciu pentru clerici ai Mitropoliei Basarabiei și a unui pașaport diplomatic pentru Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, pe atunci episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului (Patriarhia Română) în vederea facilitării tranzitului de către aceștia de pe un mal al Prutului pe altul.

„Dialogul interinstituțional cu deputatul Constantin Codreanu a vizat numeroase teme de interes, precum situația Mitropoliei Basarabiei, asistența oficială pentru dezvoltare oferită de România Republicii Moldova sau stadiul și perspectivele programului, finanțat de România, privind renovarea unităților pre-școlare din Republica Moldova.

Cooperarea privind minoritatea română din Ucraina a vizat, cu precădere, efectele generate de reforma legislației din această țară asupra dreptului etnicilor români la păstrarea și promovarea identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase. Precizăm că deputatul Codreanu a formulat  în cursul anului 2018 un număr de 31 de interpelări către MAE”, a răspuns Ministerul Afacerilor Externe la o solicitare QMagazine.

Vă reamintesc şi de o inițiativă lansată în Parlamentul României cu susținerea a peste 100 de deputați și senatori de la toate grupurile parlamentare, preluată, ulterior, de coaliția de guvernare – mărirea valabilității pașapoartelor de la 5 la 10 ani. Acum un an, am reușit să obțin suplimentarea bugetului alocat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în vederea susținerii proiectelor implementate de organizațiile non-guvernamentale ale românilor noștri din afara țării.

Îmi doresc să creştem substanţial fondurile bugetare alocate MRP cel puţin la nivelul fondurilor alocate Departamentului Relaţii Interetnice destinate organizaţiilor celor 19 minorităţi naţionale din ţara noastră. Necesarul în domeniu este estimat la peste 200 de milioane de lei. Pentru motive de realism însă, cât suntem în dezbatere pe marginea proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2019, am făcut demersuri ca MRP să-i fie alocate cel puţin 100 de milioane de lei, cu posibilitatea dublării acestor fonduri în 2020.

De asemenea, voi lupta în continuare pentru consolidarea capacităţii administrative a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni prin creşterea personalului angajat. În prezent, sub acest aspect, MRP este cel mai mic dintre ministerele din România, comparabil cu Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi sub nivelul unor Departamente sau Birouri, chiar dacă trebuie să gestioneze problematica vastă şi complexă a celor circa 6 milioane de români din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani şi a încă circa 6 milioane de cetăţeni români din diaspora.

„Dialogul permanent dintre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Comisia condusă de Constantin Codreanu s-a concretizat în proiecte importante pentru românii din afara granițelor. Mă refer în primul rând la modificarea legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. În forma adoptată de Parlament, legea permite acordarea de burse de studiu în vederea aprofundării cunoștințelor de limba română și pentru afirmarea identității. De asemenea, bursele acordate elevilor de clasa I-a din Ucraina au reprezentat o prezență constantă pe agenda dialogului nostru. MRP și Comisia pentru comunitățile pentru românii din afara granițelor s-au aflat constant în legătură cu privire la detaliile acestui proiect, de la selecția dosarelor la acordarea plăților”, a declarat ministrul Natalia Intotero pentru Q Magazine.

Cum vedeți anul 2019, cu alegeri prezidențiale şi europarlamentare în România, dar şi alegeri parlamentare şi locale în Republica Moldova?

Este un an aglomerat din punct de vedere electoral. Mi-aș dori să avem la Cotroceni un președinte care să sprijine reunificarea, un bun român. În egală măsură, mi-aș dori să avem măcar un europarlamentar care să promoveze deschis și asumat mesajul unionist la Bruxelles. În Republica Moldova, urmează o perioadă sumbră. Există riscul unei coaliții post-alegeri parlamentare care să federalizeze cel de-al doilea stat românesc și să îl poziționeze definitiv sub suzeranitatea Țarului de la Kremlin.

Totuși, mă bucur că foștii mei colegi de baricade civice au făcut pasul spre politică și participă la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Este foarte important să transmitem mesajul unionist și în confruntările electorale, dar mai ales în instituțiile importante ale statului.

Activitatea biroului
parlamentar din
Chişinău

250 de petiții către Autoritatea
Naţională pentru Cetăţenie
500 de consultații gratuite
privind redobândirea
cetăţeniei române

Vă referiţi şi la anumite confruntări din cariera dvs?

Mai degrabă schimbări. Prima parte a anului va veni cu schimbări importante pentru mine, care vor avea consecințe în dubla mea activitate politică, atât din România, cât și din Republica Moldova. Le consider necesare și binevenite în vederea realizării obiectivelor mele politice punctuale, precum și a obiectivului general care m-a motivat să fac politică.

V-aţi poziţionat de multe ori împotriva derapajelor autorităţilor ruse în Republica Moldova. Pe de altă parte, după ultima participare la o recepţie dată de Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, aţi fost criticat dur pe reţelele de socializare. Care este formula corectă de relaţie diplomatică pe care ar trebui s-o aibă România cu Federaţia Rusă pe marginea „subiectului Republica Moldova”?

Sunt un politician care își propune să spargă tiparele. Trebuie să învățăm să privim dincolo de nemulțumirile punctuale de dragul unui obiectiv major.

Am fost şi voi rămâne mereu convins că avem nevoie de un dialog cu Moscova dacă ne dorim într-adevăr să vorbim despre o ReUnire realizabilă, nu doar să mimăm unionismul.

Rusofobia noastră explicabilă, date fiind experiențele negative ale relațiilor româno-ruse, nu trebuie să reprezintă un obstacol în vederea deblocării unui dialog. Avem obligația să vorbim fără ezitare și fără frică despre reunificare la Chișinău, București, Bruxelles, Berlin, Washington, dar și la Moscova.

În plus, am fost mereu deschis oricărei invitații venite din partea unei reprezentanțe diplomatice de la București. Sunt gata să întrețin un dialog cu oricine dacă acesta poate aduce beneficii ţării mele.

Ce obiective aveţi pe termen lung? Dar pe termen scurt?

Obiectivul meu pe termen scurt, mediu și lung este același – reunificarea. Realizarea acesteia este primordială. Restul sunt obiective secundare.

Parafrazând un slogan al pașoptiștilor, pentru reunificare, orice, oricând, oricum, cu oricine, împotriva oricui. Nu sunt un politician de dreapta. Nu sunt nici de stânga. Ideologia mea politică se poate reduce la un singur cuvânt – unionist.

Voi face toate demersurile necesare pentru înfiinţarea la Chişinău a unui Fond de Investiţii, după modelul fondurilor de investiţii ale altor state. S-a vorbit o vreme despre Fondul Moldova. Interesul strategic al României de stabilizare economică a spaţiului de la răsărit de Prut ne dictează să acţionăm pe această direcţie, într-un efort de solidaritate naţională.

De asemenea, cred că avem nevoie de mai mulţi parlamentari din afara graniţelor în Parlamentul României. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, numărul cetăţenilor români cu domiciliul stabil în alte state este de 782 641 de persoane dintre care 251 886 în Republica Moldova. Cred că putem modifica cadrul legislativ în vigoare în materie electorală, astfel încât, după alegerile parlamentare următoare, cetăţenii români din Republica Moldova şi diaspora să fie reprezentaţi proporţional în Camera Deputaţilor şi Senat, conform normelor de reprezentare aplicabile în cazul cetăţenilor din ţară.

Ce vă lipsește cel mai mult din Republica Moldova, aici la București?

Mie? Îmi lipsește mult mama! României? Toată Basarabia! De fapt, cred că, aici uneori e nevoie de mai mult spirit specific basarabenilor cu răbdare și optimism fără margine. Așa este și mama mea, fostă învățătoare într-o comună din nordul Republicii Moldova. Deși ceea ce vede ea la televizor uneori pare o altfel de politică, decât cea pe care o fac eu, o altfel de Românie, decât cea în care trăim cu toții, mereu găsește cuvintele potrivite pentru a mă sprijini. 

Constantin Codreanu este deputat în Parlamentul României ales pe listele Partidului Mișcarea Populară, Circumscripția electorală 43, Diaspora. Este cunoscut drept un lider al Mișcării Unioniste, originar din Republica Moldova, care militează pentru reunificare.