Zeci de propuneri și observații formulate în procesul de consultare publică au fost incluse în forma finală a Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020, adoptată în ultima ședință de Guvern.
Potrivit unui comunicat transmis joi de Ministerul Justiției (MJ), adoptarea noii strategii va face obiectul unei conferințe de presă care va fi susținută de ministrul Raluca Prună vineri, cu începere de la ora 10.30, la Sala de presă a Guvernului de la Palatul Victoria.
MJ precizează că aproximativ 90 de instituții publice, organizații non-guvernamentale, asociații ale oamenilor de afaceri, societăți cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice și reuniunile tehnice organizate în perioada februarie-iulie 2016.
Printre inițiatorii propunerilor transmise în timpul consultării publice din perioada 17 iunie—29 iulie se numără Consiliul Superior al Magistraturii, Cancelaria Prim-ministrului, Institutul de Politici Publice, Direcția Generală Anticorupție, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics, Expert Forum, FunkyCitizens, Centrul pentru Inovare Publică, Transparency International România, AmCham România, mai multe ministere, dar și personalități publice, funcționari sau simpli cetățeni.
Propunerile au vizat majoritatea capitolelor SNA 2016-2020, cele mai multe fiind preluate integral sau parțial în forma finală a documentului.
MJ a lansat în dezbatere publică, pe 17 iunie, proiectul de hotărâre al Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020.
Scopul principal al SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional de prevenire și combatere a corupției în România. Pentru fiecare tip de intervenție sunt identificate obiective generale și specifice, toate acestea fiind dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise ca principii ale prezentului document strategic, dublate de o abordare axată pe trei direcții de intervenție strategică în domeniul anticorupție: prevenire, educație și combatere.
Totodată, SNA 2016-2020 propune creșterea calității și impactului implementării prevederilor privind transparența instituțională în sectorul public. Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile asumate prin Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă.
Au mai fost propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit până acum eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post-angajare și protecția avertizorului de integritate).
SNA 2016-2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 — 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și suplimentarea acestora cu cele ale Educației și Sănătății.
Strategia reflectă cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summitului Anticorupție de la Londra, fiind incluse măsurile anticorupție aferente Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național — aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anti-mită.
Strategia urmărește creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de angajați și de beneficiarii serviciilor publice, consolidarea performanței în combaterea corupției prin mijloace penale și administrative, cu accent pe stabilitatea legislativă și instituțională a cadrului anticorupție care a generat performanțe în activitatea DNA și ANI, precum și creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare, prin nou-înființata Agenție Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).
SNA 2016-2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate.
În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015: platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție; platforma administrației publice centrale; platforma administrației publice locale — coordonată în parteneriat cu MDRAP; platforma mediului de afaceri; platforma societății civile. Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie.














































