Ministrul s-a arătat nemulţumit de faptul că unii colegi din USL nu au susţinut proiectul de lege promovat de Guvern şi ministerul pe care îl conduce. “Votul din Parlament m-a dezamăgit. Ce vrem, să închidem toate exploatările miniere, toate aceste activități economice din România?! Avem șansa să rentabilizăm unele zone paralizate din punct de vedere economic sau să aflăm măcar ce este în subsol. Unii văd că nu vor” , a afirmat, pentru Q Magazine, ministrul Economiei.
Legea minelor nu era doar pentru Roșia Montană
Ministrul Andrei Gerea a precizat că Legea minelor, respinsă ieri de Camera Deputaților nu viza doar Roșia Montană și s-a declarat dezamăgit de colegii din USL nu au înţeles acest lucru. “Legea minelor nu are legătură cu Roșia Montană sau cu gazele de șist, așa cum tot fac unii gălăgie. În România nu există doar Roșia Montană, sunt sute de exploatări blocate de un cadru legislativ neadecvat.
Proiectul de lege Roşia Montană avea ca obiectiv rezolvarea unor inconsistente legislative, precum Legea exproprierii 225 care se referea doar la lignit, Legea Mediului, Legea Apelor. Important, însă, ele erau gândite doar pentru un proiect minier. Renunţarea la promovarea legii nu înseamnă că s-au rezolvat aceste lacune. Acesta este motivul pentru care unele dintre prevederile fostei legi au fos preluate în noul corp al Legii cu aplicare pentru toate proiectele miniere, în principal regimul proprietăţii terenurilor şi regimul descărcărilor de sarcini arheologie, definirea noţiunii de proiect minier de interes public deosebit şi a zăcămintelor strategice.
Legea minelor avea o altă abordare decât cea destinată Roșia Motană. Nu mai vorbim de un singur proiect minier, ci de întregul sector de exploatare a resurselor minerale. Foarte important, în această Lege era posibilitatea redeschiderii perimetrelor miniere cu dublu efect: reducerea cheltuielilor de ecologizare şi deblocarea de noi locuri de muncă. O economie pentru stat, pe de o parte, şi dezvoltare economica locală, pe de alta parte. Sunt peste 500 de exploatări miniere blocate în țară. Pentru ele era nevoie de această lege.
Totodată, vorbim de reglementări noi care să asigure o maximă transparenţă în derularea proiectelor miniere, concomitent cu utilizarea celor mai bune tehnologii pentru mediu şi comunitate. Prin noua lege discutam despre obligativitatea consultării comunității în toate etapele de acordarea licenţei. Aceasta este o noutate absolută! Ministerul Economiei are deja un Ghid al Facilitatorului elaborat cu asistenţa Băncii Mondiale care asigura legătura dintre comunitate şi titularul concesiuni, acest “facilitator” fiind responsabil cu derularea etapelor.
Pentru prima dată, introduceam o transparență aproape totală. Publicul avea acces la informaţii privind cheltuieli, profit, investiții pe zona de mediu, în caz contrar ar fi fost aplicate sancțiuni de la 1 la 5 milioane de lei. Autorităţile erau obligate să verifice şi să aprobe cu ocazia acordării licenţei că titularul foloseşte cele mai bune tehnologii, iar ulterior să monitorizeze modul de desfăşurare a activităţii. Plus, redevenţele se majorau cu 25%, ceea ce ar fi adus venituri suplimentare la buget.
Apoi au fost tot felul de interpretări că statul face exproprieri în interes privat. Fals, statul nu plătea exproprierile, titularul de licenţă suporta toate consturile de expropriere şi descărcare de sarcini de orice natură printr-o redevenţă impusă astfel încât statul îşi recupera, unde era cazul, valorea de piaţă a imobilelor expropriate. Această valoare de recuperare se adăuga redevenței datorată în mod normal. Deci, titularul plătea tot!
Iarăşi, s-a tot spus că unele proiecte vor fi exceptate de la descărcările de sarcină. Total neadevărat, imobilele expropriate cu “destinaţie specială”, precum lăcașurile de cult, monumentele, siturile istorice, toate erau protejate și se menționa clar ce poate face cu ele o companie minieră. În unele cazuri se pot reloca, altele conserva şi, sigur, dacă era cazul uneori declasifica.
Sunt deci condiții stricte pentru toate companiile miniere, care asigură desfăşurarea activităţilor de exploatarea resurselor minerale la cele mai ridicate standarde europene de transparenţă şi în cele mai bune condiţii pentru mediu şi comunitate”, a mai arătat Andrei Gerea pentru Q Magazine, subliniind că nu se așteaptă ca o nouă Lege a minelor să intre în vigoare mai devreme de anul viitor.
Legea minelor a căzut, marţi, în Camera Deputaților, for decizional, cu 160 de voturi pentru, 105 împotrivă și 22 de abțineri.













































