Aceasta a fost, de altfel, şi recomandarea consultantului angajat de minister pentru acest proces, respectiv consorţiul format din firma de consultanţă Deloitte, casa de avocatură Muşat & Asociaţii şi compania de inginerie Systa.
Contactată de Q Magazine, Ramona Mănescu, ministrul de resort, a confirmat faptul că GFR îşi va primi integral banii înapoi. „Sigur!”, a răspuns ea la întrebarea dacă va returna banii cumpărătorului, aşa cum a recomandat consultantul juridic al ministerului.
Totodată, întrebat de Q Magazine dacă este adevărat că a recomandat ministerului să returneze întreaga sumă de bani, avocatul Gheorghe Muşat nu a dorit să facă niciun comentariu pe această temă.
FMI a cerut finalizarea în 60 de zile
Muşat a adus totuşi o serie de lămuriri legate de acest proces de privatizare, arătând că termenul de 60 de zile din hotărârea de Guvern a fost stipulat în mod expres în memorandumul cu FMI.
„Cât priveşte comentariile unor analişti, în sensul că termenul de 60 de zile pentru finalizarea tranzacţiei a fost prea scurt, iar consultanţii trebuiau să semnaleze acest lucru reprezentanţilor M.T., trebuie precizat că: (i) termenul de 60 de zile este stipulat în mod expres in Memorandumul cu F.M.I.; (ii) acest termen a fost legiferat prin HG 46/2013, adoptată de Guvern în aplicarea prevederilor Memorandumului încheiat cu F.M.I.; (iii) H.G. 46/2013 a fost aprobată/validată de C.S.A.T. prin Hotărârea nr. 23/2013; (iv) acest termen a fost agreat de ambele părţi semnatare ale Contractului de privatizare şi (v) consultantul nu are căderea de a se opune (şi, cu atât mai puţin, de a se substitui) părţilor semnatare ale Contractului, si nici de a face aprecieri sau de a interveni în chestiuni de oportunitate privind termenii unei tranzacţii comerciale”, a precizat avocatul, pentru Q Magazine.
El a mai spus că nefinalizarea contractului de privatizare este o situaţie de care nu se face vinovată niciuna dintre părţile contractante. Muşat a amintit de existenţa celor trei clauze suspensive: decizia Consiliului Concurenţei, conversia creanţelor în acţiuni şi obţinerea acordului băncilor creditoare cu privire la modificarea structurii acţionariatului, toate aceste condiţii depinzând de decizia unor terţe părţi.
„Două dintre aceste condiţii (şi anume avizul C.C. şi acordul Bancilor) nu au putut fi îndeplinite în termen, fapt care a atras după sine încetarea Contractului, conform celor convenite de părţi în chiar cuprinsul acestuia.
Cât priveşte elementele de natură legală ale procesului de privatizare, Muşat & Asociaţii şi-a îndeplinit cu stricteţe şi profesionalism mandatul încredinţat de autoritatea de privatizare”, a completat Gheorghe Muşat.
Consultanţii, plătiţi cu 700.000 de euro
Răspunsul avocatului Muşat vine şi în contextul în care surse din Ministerul Transporturilor au relatat, pentru Q Magazine, faptul că prestaţia consultanţilor a lăsat mult de dorit pe parcursul procesului.
„Am fost extrem de nemulţumiţi de comportamentul lor pe parcursul procesului de negociere. De multe ori au întârziat cu răspunsuri şi cu acte şi stăteam după ei ore întregi, deşi era vorba de lucruri urgente. Au existat şi momente când nu ne răspundeau la telefon”, au declarat surse din minister.
Potrivit acestora, consorţiul de consultanţi a primit de la minister suma de 700.000 de euro pentru aceste servicii, deşi, iniţial, valoarea contractului de consultanţă fusese estimată la 570.000 de euro.
Ministerul nu va mai putea recupera aceşti bani, chiar dacă privatizarea CFR Marfă nu s-a realizat. „Contractul semnat cu ei nu prevede posibilitatea ca ministerul să recupereze suma de 700.000 de euro”, au arătat sursele citate.
Presiuni din partea FMI
Ministerul Transporturilor a atribuit acest contract prin negociere directă, din cauza timpului scurt pe care l-a avut la dispoziţie. „FMI ne-a presat să facem asta cât mai repede. Pentru a ne încadra în termenul impus de FMI, respectiv ca în luna iunie să avem câştigătorul licitaţiei de privatizare, a trebuit ca la începutul lunii martie să avem deja numele consultantului şi să dăm drumul rapid procedurii de privatizare”, au adăugat sursele menţionate.
De altfel, la data de 13 martie, când a anunţat că a semnat contractul cu acest consorţiu pentru serviciile de consultanţă, ministerul a justificat alegerea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare prin „situaţia de urgenţă extremă, survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”. Era vorba de presiunile FMI, susţin acum sursele ministeriale.
Mănescu: GFR ar fi putut plăti
Privatizarea CFR Marfă nu s-a putut finaliza la termenul-limită, care era luni, 14 octombrie, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.
Luni seară, după discuţiile cu GFR, Ramona Mănescu a declarat: “Cumpărătorul ar fi putut plăti astăzi, renunţând la condiţiile suspensive din contract. Au fost trei astfel de condiţii la care s-a făcut referire: finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra societăţii la data semnării contractului, condiţie îndeplinită de vânzător, o altă condiţie suspensivă se referea la avizul favorabil al Consiliului Concurenţei, aceasta fiind exclusiv în sarcina cumpărătorului, care ar fi putut face notificare imediat după ce a câştigat licitaţia (în luna iunie – n.r.), însă a făcut acest lucru la 22 de zile de la semnarea contractului (începutul lunii septembrie – n.r.), şi aceasta doar după ce a fost notificat de comisia de privatizare”, a afirmat Mănescu.
În ceea ce priveşte a treia condiţie, respectiv obţinerea de către vânzător de la finanţatorii interni şi externi ai CFR Marfă a acordului de modificare a structurii acţionariatului companiei, Mănescu a spus că notificările au fost transmise de comisia de privatizare la timp, însă nu toate băncile au avizat favorabil.














































