Facem digitalizare, dar cu cine? România, pe ultimul loc în UE la capitolul competențe digitale

Într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult de digitalizare în
administrație și economie, România se află pe ultimul loc în Uniunea
Europeană la capitolul competențe digitale. Dincolo de dinamica sectorul IT, competențele digitale, atât cele de bază cât și avansate, sunt extrem de scăzute prin raportare la populația generală. Fără un program național de pregătire a angajaților aliniat unei strategii naționale și cadrului european de competențe digitale DigComp 2.0, riscăm ca digitalizarea să reprezinte o ,,Fata Morgana’’, din care ne vom alege doar cu un nou contingent de echipamente scumpe, păstrate sub cheie în depozitele firmelor și instituțiilor publice, arată o analiză realizată de Frames & FACTORY 4.0.

Potrivit datelor de la Eurostat, România se află pe ultimul loc în
Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de
educație și training.

Numai 1,6% dintre angajați au urmat astfel de forme de formare
profesională, în 2019. Spre comparație, în Suedia, procentul este de
37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În
Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a
fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O altă statistică interesantă arată că nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.

Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un
nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia
(8,2%). Spre comparație, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019,
pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
Potrivit raportului DESI 2020 (Indicele economiei și societății
digitale) al Comisiei Europene, care monitorizează performanțele
digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de
țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală, mai puțin de o
treime dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au
competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în
ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie
de software (față de o medie a UE de 61%).

În ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar,
România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane.
,,Pentru majoritatea românilor, competențele digitale se traduc în
operațiunile uzuale precum folosirea anumitor instrumente TIC
-Tehnologiei informației și a comunicațiilor (dispozitive și aplicații
software) dar competența digitală este definită ca un cumul de
abilități, cunoștințe și atitudini. În această perspectivă devine mai
important modul în care folosim instrumentele TIC pentru a căuta
informații, pentru a crea conținut digital, pentru a comunica eficient
și extrem de important pentru a desfășura toate aceste activități în
siguranță și având spirit critic în alegerea surselor credibile de
informații’’, afirmă Marius Hărătău, CEO FACTORY 4.0.
INTERNETUL LA ROMÂNI – SOCIAL MEDIA ȘI APELURILE VIDEO

Potrivit datelor Frames, România se confruntă cu un adevărat paradox.
Are printre cele mai bune conexiuni de internet din lume, o industrie
software competitivă, însă la capitolul uman ne aflăm încă în ,,Evul
Mediu digital’’.

Statisticile CE arată, de exemplu, că 18% dintre persoanele cu vârsta
cuprinsă între 16 și 74 de ani din România nu au utilizat niciodată
internetul (media UE: 9%).

Există două activități online în cazul cărora țara se situează pe locul
6 în Uniunea Europeană – utilizarea rețelelor sociale (82%, față de o
medie a UE de 65%) și apelurile video (67%; media UE: 60%).
În schimb, utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumpărăturile
(29%), citirea știrilor (55%), precum și consumul de muzică, materiale
video și jocuri online (63%) sunt cele mai scăzute din rândul statelor
membre ale UE.

,,Totul pleacă de la educație. De la școala elementară până la locul de
muncă, educația digitală reprezintă încă o necunoscută pentru mulți
români. Educația digitală nu se predă la școală, firmele nu investesc în
cursuri de pregătire decât foarte rar, iar în mediul public, cursurile
de digitalizare sunt mai mult ocazii de a merge la mare sau la munte pe
banii contribuabililor’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

CUM NE PREGĂTIM PENTRU DIGITALIZARE?

Digitalizare este un cuvânt la modă în 2021. Politicienii îl pronunță
foarte des, îl auzim în massmedia, se vorbește tot mai mult despre
economia digitală, despre necesitatea reformei digitale a statului și a
economiei românești.

Potrivit experților, dincolo de achizițiile de hardware & software,
digitalizarea nu poate fi pusă în practică fără consultanți și
utilizatori care fiecare pe nivelul lui de competență trebuie să fie
actualizat. Dacă ne dorim o transformare la scară largă a economiei
trebuie să avem această resursă de specialiști și utilizatori calificați
la aceeași scară.

,,Dacă analizăm experiențele celorlalte țări aflate în fruntea
clasamentelor privind indexul digital, observăm că toate măsurile
financiare de suport au fost precedate de programe de dezvoltare a
competențelor digitale care au început cu elevii din clasele primare, au
continuat cu populația activă și persoanele retrase din activitate .
Alfabetizarea digitală va fi esențială pentru ca planurile de
digitalizare/ transformare digitală să devină realitate’’, spune Marius
Hărătău.

Pandemia COVID, noua realitate economică, au impulsionat în mod
semnificativ trecerea la digitalizare, însă pentru ca potențialul să fie
atins, este nevoie ca dincolo de investițiile în calculatoare, rețele și
platforme online, companiile și statul să investească în pregătirea
angajaților.
,,Comerțul online a crescut în pandemie, românii au învățat să
folosească aplicațiile bancare, serviciile precum Zoom sau Teams au
atras un număr tot mai mare de utilizatori, multe dintre întâlnirile de
afaceri și relațiile cu colegii s-au mutat în online, companiile au
învățat să folosească serviciile de cloud. Pași înainte       s-au
făcut, însă există în continuare multe lacune, atât în zona bugetară cât
și în mediul privat, legate de securitatea datelor, de gestiunea
informației, de utilizarea tool-urilor de business digitale’’, a mai spus expertul. Potrivit datelor Eurostat, România se situează, în prezent,  pe
penultimul loc între țările UE în ceea ce privește integrarea
tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE.

23% dintre firmele din România fac schimb electronic de informații, în timp ce doar 8% utilizează platformele de comunicare socială (media UE: 25%).

S-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a ponderii IMM-urilor care fac
vânzări online, de la 8% în 2017 la 11% în 2019, dar aceasta rămâne cu
mult sub media UE de 18%.
Din ce în ce mai multe IMM-uri își vând produsele online în afara țării,
dar această situație se aplică doar pentru 6% din numărul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a UE de 8%.
În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani,
România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE.

PROGRAM GRATUIT DE PREGĂTIRE A ANGAJAȚILOR

Potrivit experților, România nu are timp de pierdut în competiția
mondială privind competitivitatea. Dacă nu-și va instrui
angajații în privința digitalizării, riscă să piardă trenul transformării digitale.
,,Economia mondială trece la Industry 4.0, a patra revoluție
industrială, caracterizată de business-urile digitale, de gestiunea
online, robotizare, automatizare și inteligența artificială.

Pentru ca economia românească să atragă investitori, să ofere produse competitive, este nevoie de un program național de educație digitală în care să fie antrenați cât mai mulți dintre români. Pe baza fondurilor din Programul de Reziliență, cu ajutorul firmelor specializate, angajații români
trebuie să fie pregătiți în domeniul competențelor digitale, dacă vrem
să rămânem competitivi. Digitalizarea este o oportunitate dacă putem atinge potențialul acum, dacă reușim să ne creștem angajații digitali.

Altfel, digitalizarea va rămâne doar la stadiul de achiziții de
calculatoare și platforme scumpe pe care nu va avea cine să le
opereze’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Experți din companii de tehnologie de renume, precum Bosch Rexroth,
Phoenix Contact, Kuka, ifm electronic, Dell Technologies, reunite pe
platforma FACTORY 4.0, vor oferi o resursă de informare și formare
extrem de necesară în această dublă criză (economică și sanitară) și
anunță lansarea proiectului național FACTORY 4.0 WORKSHOP de sustinere a competențelor angajaților din industria românească pentru digitalizarea
companiilor prin dezvoltarea competențelor resursei umane.

,,Va fi o serie de workshop-uri gratuite (cu o metodologie similară
programelor de instruire) care vor cuprinde întregul spectru de
provocări din sectorul digitalizării, de la gestiunea datelor l
securitatea informației, inovare și suport în sectorul economiei
digitale. Atelierele se vor desfășura online, cu înscriere pe platforma
https://factory40.ro/workshop/.

Este un semnal, un gest prin care arătăm că se pot face pași înainte, un efort pe care îl facem cu gândul că va fi susținut prin măsurile aflate în lista de priorități a Agenției pentru Digitalizarea României și a Guvernului. Competențele digitale influențează direct modul de dezvoltare a companiilor care își doresc transformarea digitală, iar efectul lor este resimțit la nivel de resurse, sisteme IT, organizație și, poate cel mai important, cultura organizațională’’, a mai declarat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.