Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu, bazându-se pe execuțiile bugetare, face o afirmație de o gravitate extremă: România nu mai are bani din PNRR în conturi și folosește bani naționali pentru orice plată curentă aferentă proiectelor din PNRR.
- Toți candidații pentru marile parchete îndeplinesc condițiile și trec în etapa de interviu. MJ anunță ce urmează
- Post-Munchen. Noua ordine mondială va avea, în primul rând, fundamente ideologice
- Fost ministru de Finanțe: România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi
- O relație în criză: Europa și America au nevoie una de cealaltă, dar încrederea s-a pierdut
- Opționalul „Ora cu animale”, inițiat de CJ Ilfov, e preluat la nivel național, în toate școlile. O altă campanie derulată de Hubert Thuma a fost implementată în 8 țări
Potrivit lui Câciu, România nu a mai tras nici un „eurocent din PNRR de la Comisia Europeană” din iunie 2025 până în prezent. Aceasta, în condițiile în care are de primit 3,1 miliarde de euro. Această situație „produce un gol de casă cu riscuri care se translatează inclusiv în rezerve și curs valutar”.
Adrian Câciu lansează o serie de întrebări actualului ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru: de ce a pierdut 7 miliarde euro din PNRR? De ce nu a încasat cei 840 milioane euro din Cererea de Plată 3? Ce se întâmplă cu cei 2,3 mld euro din CP4?
„România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi.
Are 0 (zero) euro în conturi.
Iar asta este grav!
Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care se împrumută de pe piață cu 7% dobândă.
Asta pentru că, din iunie 2025 până acum, România nu a tras nici un eurocent din PNRR de la Comisia Europeană.
Deși are de primit 3,1 miliarde euro.
România a primit 10,5 miliarde de euro (prefinanțări, cerere plată 1, cerere plată 2, repower, cerere plată 3-parțial).
La acest moment, România a cheltuit circa 11 miliarde euro pe facturile aferente proiectelor din PNRR.
În același timp, România are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană (840 milioane euro din Cererea de Plată 3 și 2,3 miliarde euro din Cererea de plată 4).
Problema este că nu încasează acești bani.
Cu privire la cei 840 milioane de euro, termenul de validare era 28 de noiembrie iar termenul de încasare ar fi trebuit să fie 28 ianuarie. Au trecut ambele.
Cu privire la cei 2,3 miliarde euro, aferenți cererii de plată 4, ieri a expirat termenul validării de către Comisie.
Personal, am dubii că CP4 va fi validată mai devreme de mai 2026.
Ceea ce este și mai grav!
Cele de mai sus rezultă din execuțiile bugetare.
De ce nu se prezintă public și asumat situația și auzim doar de laude privind explozia absorbției pe PNRR?
Care explozie?
Cea făcută pe banii pe care deja îi avea România în conturi?
Ministrul Fondurilor alege să facă declarații politice în loc să își asume și să explice:
- de ce a pierdut 7 miliarde euro din PNRR?
- de ce nu a încasat cei 840 milioane euro din CP3?
- ce se intâmplă cu cei 2,3 mld euro din CP4?
Și cum crede el că vom încasa cei 10,5 miliarde euro rămași din PNRR până în august!
Eu pot să înțeleg că actualul ministru al fondurilor este în guvern doar datorită lui Bolojan și dacă pică Bolojan pleacă și el din viața politică mare, dar aici vorbim de riscurile generate de:
a. Faptul că România nu mai are bani PNRR în conturi (folosește bani naționali, costuri mari dar și, dacă s-ar face corect înregistrarea pe execuție bugetară, deficit temporar mai mare).
b. Faptul ca România nu a încasat 3,1 miliarde euro din PNRR fapt ce produce un gol de casă cu riscuri care se translatează inclusiv în rezerve și curs valutar.
Care este planul de acțiune?
Că marketing știu toți.
Banii, unde sunt banii?”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.














































