G7 – mai țin cei puternici frâiele lumii?

Summitul G7 a fost găzduit anul acesta de Japonia, în orașul-simbol Hiroshima. Așa cum era de așteptat, războiul din Ucraina s-a situat în centrul dezbaterilor, care au fost completate de discuții referitoare la modul în care statele G7 pot acționa pentru reducerea influenței chineze tot mai mari în regiune și pentru descurajarea unei posibile invazii a Taiwanului.

• Hijab-ul a intrat în lumina reflectoarelor la Paris
• Mediocritatea în era AI. De ce doar profesioniștii adaptabili vor supraviețui transformǎrii digitale
• MApN: O dronă rusească s-a prăbușit în Galați
• Rolls-Royce SMR și CEZ deschid un nou capitol în energia nuclearǎ a Cehiei
• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF

Puterea G7 – grupul puterniciilor lumii

Principalele probleme abordate au fost: agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, dezarmarea nucleară și neproliferarea, economia globală, finanțele și dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, energie și mediu, securitatea alimentară și sănătatea.

G7 joacă un rol important în modelarea răspunsurilor celor mai industrializate țări ale lumii la provocările globale, apărând ca actor pe scena internațională ca răspuns la problemele economice generate de criza petrolului din 1973. La început au fost doar șase state membre (Franța, Germania de Vest, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statelor Unite, Canada, alăturându-se un an mai târziu. Deși vorbesc doar în numele a 10% din populația lumii, cele șapte state însumează între 35 și 40 la sută din produsul intern brut la nivel mondial și 40% din cheltuielile militare din lume, iar patru din cele șapte, adică Franța, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii dețin 45% din armamentul nuclear al lumii.

Cină de lucru a liderilor G7 Foto: g7hiroshimago.jp

Odată cu alăturarea Rusiei, în 1998, G7 a fost redenumit temporar G8, până când Rusia a fost exclusă în 2014, după ce a anexat Crimeea. Din 1996, organizații internaționale precum Organizația Națiunile Unite, Fondul Monetar Internațional Organizația Mondială a Comerțului, Uniunea Europeană au a fost de asemenea invitate să participe.

Anul acesta G7 demonstrat că puterea constă în unire, nesfiindu-se să-și asume rolul diriguitor și în probleme spinoase de securitate globală precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

G7 a continuat să condamne războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la Hiroshima reînnoindu-și  angajamentul de a oferi sprijin financiar, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei atâta timp cât va fi nevoie, subliniind că pacea nu poate fi realizată fără retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.

G7 a anunțat măsuri suplimentare de creștere a costurilor pentru Rusia și cei care-i susțin efortul de război, mai ales pentru ca Rusia să nu mai poată folosi energia ca armă împotriva lumii întregi: restricționarea exporturilor necesare aprovizionării mașinii de război a Rusiei, prevenirea eludării măsurilor de utilizare de către Rusia a sistemului financiar internațional, limitarea veniturilor obținute de Rusia din exportul de energie, metale sau diamante.

O lume fără conflicte nucleare

G7 a subliniat importanța eforturilor de dezarmare și neproliferare, reiterând că amenințările Rusiei cu utilizarea armelor nucleare în contextul agresiunii împotriva Ucrainei sunt inadmisibile. De asemenea, încercarea Rusiei de a controla instalațiile nucleare civile ale Ucrainei generează riscuri de securitate și contravine dreptului Ucrainei de utilizarea pașnică a energiei nucleare.

Mai mult, G7 a condamnat retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei și subminarea regimurilor de control al armelor nucleare, data fiind intenția de a efectua teste cu arme nucleare și de a desfășura arme nucleare în Belarus.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a depus un buchet de flori la Memorialul Hiroshima Foto: g7hiroshimago.jp

În același timp, G7 și-a exprimat îngrijorarea cu privire la dezvoltarea accelerată a arsenalului nuclear, fără transparență, de către China, față de acțiunile destabilizatoare sau provocatoare ale Coreei de Nord, de a organiza teste nucleare sau lansări de rachete balistice, precum și față de escaladarea nucleară din partea Iranului.

Joe Biden, președintele SUA, Fumio Kishida, premierul Japoniei, și Emmanuel Macron, președintele Franței, la depunerea de coroane la Memorialul Hiroshima Foto: g7hiroshimago.jp

G7 și-a reafirmat angajamentul de a răspunde nevoilor țărilor vulnerabile, care au fost agravate de invazia rusă din Ucraina, care a condus la exacerbarea crizelor umanitare și la escaladarea insecurității alimentarăe și malnutriției la nivel global. Pentru a asigura exporturile de cereale din Ucraina și aprovizionarea stabilă către cei aflați în nevoie, G7 a reafirmat importanța menținerii deschise a canalelor de solidaritate UE-Ucraina, precum și a continiării  asigurării transportului cerealelor prin Marea Neagră.

Mesaj către China

Pe lângă abordarea unor subiecte-cheie precum neproliferarea nucleară și schimbările climatice, G7 și-a exprimat angajamentul față de regiunea indo-pacifică, declarându-și sprijinul pentru țările din Asia de Sud-Est și Pacific care se confruntă cu „coerciția economică” a Chinei, subliniindu-și angajamentul față de „reziliența economică” și „reducerea dependențelor excesive în lanțurile critice de aprovizionare”.

Nu este un secret faptul că China, care controlează, de exemplu, 70% din producția globală de pământuri rare, a exercitat presiuni economice asupra unor țări precum Japonia, Australia, Coreea de Sud sau chiar Lituania în perioade în care au existat dezacorduri politice. De aceea, G7 a declarat că „sprijină comerțul deschis, echitabil, transparent, sigur, divers, durabil, trasabil, cu reguli și pe piață cu minerale esențiale” și „se opune practicilor de denaturare a pieței și politicilor monopoliste privind mineralele esențiale”.

Pentru a aborda provocările prezentate de politicile și practicile economice agresive ale Chinei și pentru a încuraja rezistența la constrângerea economică, G7 a lansat o platformă de descurajare și răspuns la constrângerea economică chineză și a alocat 600 de miliarde de dolari pentru finanțarea Parteneriatului pentru investiții în infrastructura globală, un rival al inițiativei „Belt and Road” a Chinei.

De asemenea, G7 a reafirmat importanța păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și a cerut o soluționare pașnică a disputelor asupra strâmtorii cu același nume, reafirmându-și opoziția față de orice încercări unilaterale ale Chinei de a schimba status quo-ul, prin forță sau constrângere, în Marea Chinei de Est și de Sud.