Guvernul pune justiția la colț

Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se află, pe lângă legea bugetului de stat pe 2024, un proiect de ordonanță de urgență cu efecte pentru magistrați și grefieri. Este vorba despre OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice.

• Hijab-ul a intrat în lumina reflectoarelor la Paris
• Mediocritatea în era AI. De ce doar profesioniștii adaptabili vor supraviețui transformǎrii digitale
• MApN: O dronă rusească s-a prăbușit în Galați
• Rolls-Royce SMR și CEZ deschid un nou capitol în energia nuclearǎ a Cehiei
• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF

În OUG se prevede ca magistrații și grefierii să primească titluri de plată pentru drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative. Titlurile ar urma să fie răscumparate apoi de Ministerul Finanțelor pe o perioadă de șapte ani.

Aceasta este prevederea pe care magistrații o consideră nelegală întrucât în acest mod se anulează dobânda stabilită prin hotărâri judecătorești. Prin această dispoziție, debitorul se pune în postura în care stabilește ce și cum să plătească, în pofida unei hotărâri judecătorești.

De asemenea, proiectul de OUG (discriminatoriu în raport cu alte categorii profesionale) menține suspendarea ocupării posturilor vacante, stabilește ca pensiile magistraților și personalului auxiliar din instanțe si parchete NU se vor actualiza cu rata inflației, dar și că plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești avînd ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, se eșalonează pe cinci ani.

Ordonanța în discuție vine după ce în spaţiul public au apărut două proiecte de Hotărâre de Guvern pentru suplimentarea bugetelor ÎCCJ şi Ministerului Public pentru plata restanţelor salariale, care însă nu au mai fost aprobate, ceea ce creează un climat de incertitudine și nemulțumire profundă personalului din justiție.

Din punctul de vedere al magistraților, amânarea plății crează un precedent periculos, cu atât mai mult cu cât se induce ideea că hotărârile judecătorești nu trebuie respectate în mod imediat ori în formula eșalonării stabilită de legiuitor, subminând astfel autoritatea, predictibilitatea și stabilitatea sistemului juridic. În contextul actual, în care sistemul judiciar se confruntă cu provocări semnificative, cu accent pe lipsa resurselor umane și complexitatea cauzelor, prevenirea conflictelor interne este esențială.

În plus, proiectul ordonanței de urgență care se va afla pe masa Executivului nu ține cont de sancțiunile pe care statul român le-a primit deja din partea CEDO, la 30 martie 2023, pentru eşalonarea în mod nepermis a plăţii sumelor datorate de instituţiile publice.

Potrivit proiectului de lege al bugetului, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va primi cu 7% mai puțini bani, Ministerul Justiției va beneficia de o creștere de 3%, bugetul Serviciului de Pază și Protecție (SPP) scade cu 28%, iar Înaltei Curți de Casație și Justiție i se va acorda o mărire de buget de 5%.