Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege prin care crește numărul procurorilor care anchetează magistrați

A fost lansat în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr 49/2022 privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție precum și pentru modificarea Legii nr 135/2010 privind Codul de procedură penală. Demersul vine după ce s-a constatat că sunt prea puțini procurori desemnați să ancheteze mii de dosare care vizează infracțiuni comise de magistrați.

• Mediocritatea în era AI. De ce doar profesioniștii adaptabili vor supraviețui transformǎrii digitale
• MApN: O dronă rusească s-a prăbușit în Galați
• Rolls-Royce SMR și CEZ deschid un nou capitol în energia nuclearǎ a Cehiei
• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
• Tuneluri Hezbollah ascunse sub un magazin de haine

Printr-o comunicare publică a ministerului de resort se arată că volumul dosarelor depășește actuala capacitate a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, fapt pentru care se încearcă o eficinetizare a situației. Aproape 4000 de dosare așteaptă încă să fie rezolvate, în timp ce numărul personalului acual al SIIJ este de 38 de procurori.

Proiectul vizează două modificări:

1. Majorarea numărului de procurori care pot activa în cadrul Secției de urmărire penală din cadrul PÎCCJ și din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel.

2. Modalitatea de selectare a procurorilor care se ocupă de dosarele magistraților. În prezent, procurorii își depun candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii, plenul CSM aprobă și nominalizează viitorii procurori cu atribuții în investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, după care Procurorul General îi numește. Pentru a simplifica procedura în cazul în care nu își exprimă opțiunea procurorii, Procurorul General va propune, din oficiu, procurorii, iar CSM îi va numi. Este nevoie de această modificare pentru a facilita ocuparea cât mai rapidă a schemei de personal din cadrul structurii fostei SIIJ. La acest moment, din 59 de posturi, ocupate sunt 38, deficitul fiind de o treime dintre posturi. La Parchetul General sunt doar 3 procurori din necesarul de 14.

„Textul proiectului de lege este agreat cu toți actorii implicați în procedură, Procurorul General și conducerea CSM, dar și cu Comisia Europeană.”, precizează ministerul.

Iată câteva din motivele care au stat la baza inițierii acestui proiect de lege:

„Prin prezentul proiect se propun următoarele intervenţii legislative asupra Legii nr. 49/2022: – Numărul de procurori desemnaţi stabilit prin dispozițiile art. 10 alin. (1) să fie unul minim (iar nu unul maxim, așa cum prevăd dispozițiile legale în vigoare), pentru a permite desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de urmărire penală, indiferent de incidentele procedurale sau de evenimentele concrete a căror incidență nu poate fi evitată (incompatibilități, concediu, servicii de permanență etc.);

– În urma evaluării necesarului de procurori desemnați în vederea efectuării urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) din lege, evaluare realizată o dată la 6 luni, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție va formula propuneri corespunzătoare de modificare a numărului de procurori prevăzut la art. 10 alin. (1), pe care le înaintează în vederea aprobării Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

– Numărul procurorilor din cadrul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în condițiile mai sus arătate nu poate fi mai mic decât numărul minim de procurori prevăzut la art. 10 alin. (1).

Modificarea legislativă propusă implică, aşadar, înlocuirea referinței din cuprinsul art. 10 alin. (1) al legii privind un număr maxim de procurori cu menționarea unui număr minim de procurori, urmând ca situația concretă a numărului procurorilor anume desemnați să fie stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; în acest mod, redimensionarea numărului de procurori anume desemnați ar fi realizată periodic de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcţie de evoluţia volumului de activitate înregistrat la nivelul fiecărei unități de parchet (fără ca numărul procurorilor anume desemnați să fie inferior celui minim prevăzut de lege).

– De asemenea, întrucât doar un număr redus de procurori şi-au manifestat opțiunea de a participa la procedura de desemnare reglementată de Legea nr. 49/2022 şi având în vedere rolul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de conducător al Ministerului Public, printr-o intervenţie asupra art. 10 din lege se propune reglementarea atribuţiei acestuia de a propune din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii desemnarea unor procurori, dintre cei care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege şi nu şi-au exprimat opţiunea, în cazul în care numărul de procurori anume desemnaţi la nivelul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație sau al parchetelor de pe lângă curțile de apel este sub cel stabilit potrivit dispoziţiilor legii.

Întrucât procedura de desemnare a procurorilor care urmează a efectua urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 49/2022 a urmărit instituirea unui echilibru între instituțiile implicate, respectiv Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, atunci când procedura are la bază opțiunea procurorilor de a efectua urmărirea penală în astfel de cauze Plenul Consiliul Superior al Magistraturii este implicat în procedură prin formularea propunerilor de desemnare a procurorilor, iar procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție prin desemnarea acestora.

În noua ipoteză suspusă reglementării, apare ca oportun ca Plenul Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze desemnarea procurorilor care vor efectua urmărirea penală în cauzele menţionate, neexistând o justificare ca aceste propuneri să se reîntoarcă la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în vederea desemnării).

Se păstrează astfel echilibrul instituțional avut în vedere la fundamentarea legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind implicat în această procedură prin propunerile formulate din oficiu, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin desemnarea procurorilor. În concluzie, potrivit soluției preconizate, în cazul în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propune din oficiu Plenului nominalizarea unor procurori, desemnarea se va efectua de către Plenul Consiliul Superior al Magistraturii.

Totodată, pentru asigurarea corelării textelor legale, se impune modificarea art. 3 alin. (3) din Legea nr. 49/2022, care, de lege lata, prevede că, în toate situaţiile, procurorii desemnaţi a efectua urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) sunt desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior.

2. Întrucât prin noul Regulament de ordine interioară al parchetelor, Secția de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție a fost redenumită ca Secţia de urmărire penală este necesară actualizarea denumirii şi în cuprinsul Legii nr. 49/2022.”

„Proiectul vine și ca urmare a urmare a Raportului din 2022 privind statul de drept, prin care României i s-a recomandat „să ia măsuri pentru a răspunde aspectelor problematice nesoluționate legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din justiție, ținând seama de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția”. În plus, una dintre solicitările Comisiei Europene în cadrul Misiunii privind statul de drept vizează consolidarea cadrului juridic și a capacității instituționale a sistemului post-SIIJ.”, arată sursa citată.

Ministra justiției este preocupată de această temă, cunoscând volumul mare de activitate al structurilor menționate, precum și nevoia de a avea un număr cât mai mare de procurori în cadrul acestora, în vederea eficientizării activității în dosarele în care sunt vizați magistrații. Totalul dosarelor preluate de la fost SIIJ plus cele nou înregistrate este de 10.035, iar 6.338 dintre acestea sunt soluționate.