Miniștrii “infiltrați” din Guvernul Cioloș

Guvernul Cioloș pare din ce în ce mai mult format din două categorii de miniștri. Unora li se poate spune ”tehnocrați”. Altora li se potrivește mai mult apelativul ”infiltrați”.

Marius Raul Bostan, ex-ministrul pentru Societatea Informațională în Guvernul Cioloș și unul din apărătorii programului SII cu dedicație din fonduri europene pentru SRI este și el, ca și ceilalți băieți deștepți, superconectat. Acesta a fost numit încă din septembrie 2014 de către Ministerul pentru Societatea Informatională sub Guvernul Ponta ca membru al Consiliului de Administratie al Telekom Romania (fostul Romtelecom). Statul român are dreptul să-și numească reprezentanți pe baza pachetului de acțiuni deținut, dar se pune întrebarea de ce Guvernul Ponta ar numi un fost lider de tineret țărănist, deținător al portalului anti-european și xenofox ”În linie dreaptă” într-o poziție atât de lucrativă. Numirea pare să fi adus prosperitate familiei, dată fiind achiziționarea, din 2014 încoace a peste 400 mp clădiri în București, unde familia mai deținea un apartament de circa 100 mp, arată romaniacurata.ro.

Omul care ajută primăriile să devină mai datoare

Până să fie ministru, Marius Bostan a deținut ani buni pachetul principal de acțiuni, de 45%, în firma  VMB Partners SA. Când a fost propus în funcția de înaltă demnitate publică, a părăsit subit firma, vânzându-și către partenerul său partea sa. La fel, soția lui, Gela Alina, a renunțat să mai fie administrator în firmă, concomitent cu exit-ul soțului său.

VMB Partners SA a încheiat numeroase contracte cu statul, coordonând aproape o sută de procese de finanțare prin credite și lansare de obligațiuni a primăriilor și consiliilor județene, firma fiind plătită cu procente din sumele economisite în cadrul finanțărilor atrase. În total, societatea unde Bostan era acționar a intermediat ”creditări” de peste două miliarde de lei, adică aproximativ 500 milioane de euro. Marius Bostan a declarat României Curate că prin această afacere nu a ”căpușat” statul, ba dimpotrivă a ”salvat mulți bani pentru administrațiile locale, negociind cu finanțatorii în mod transparent dobânzi mult mai bune decât ar fi putut obține angajații primăriilor, care nu sunt specializați în acest tip de operațiuni”.

Doar despre 4 dintre contractele de intermediere ale VMB avem cunoștință și ce încasări au generat:

• 700.850 RON, printr-un contract atribuit de Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia în 18.08.2010 pentru servicii integrate de consultanță pentru elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare durabilă a asociației intercomunitare de dezvoltare Alba Iulia. Cu Alba Iulia lucrase anterior și în 2009 în legătură cu o emisiune de obligațiuni de 32 milioane lei.
  
• 630.000 RON, printr-un contract atribuit de Primăria Bacău în 04.12.2009, pentru Servicii de consultanță pentru implementarea proiectului de politici publice de dezvoltare locală, planificare strategică pe termen mediu și lung a municipiului Bacău.
• 166.600 RON, printr-un contract atribuit de municipalitatea Sebeș în 17.08.2009, pentru servicii financiare de structurare a unui împrumut prin emisiune de valori mobiliare (obligatiuni) si/sau credit bancă.
• 520.000 RON, printr-un contract atribuit de Primăria Târgu Mureș în 25.03.2009 pentru servicii financiare de structurare a unui împrumut prin emisiune de valori mobiliare (obligatiuni) si/sau credit bancă.

Romania Curată scrie că Marius Raul Bostan s-a implicat ca acționar la Explore Asset Management SAI SA o regăsim și pe Mihaela Florina Bărbuș, fiica ex-senatorului PNȚCD Ioan Bărbuș (cel care a ocupat locul rămas vacant în Senat după decesul lui Corneliu Coposu). Marius Bostan a fost un apropiat al lui Bărbuș, el fiind în intervalul 1993-1995 șeful tineretului universitar al PNȚCD.

În firma Explore Asset Management SAI SA, Bostan l-a avut ca și partener pe un fost client, devenit apoi prieten al său, norvegianul Kay Tonnes Thorkildsen (decedat). Cu background în shipping, norvegianul s-a făcut cunoscut pentru investițiile imobiliare de succes, dar controversate, de pe piața Constanței. Presa constănțeană relata că firma norvegianului, Westhouse Invest SRL, avea 11 terenuri în zona Constanţei ce însumau 1.232.333 mp, cu loturi în Ovidiu, Mamaia Nord (56.167 mp), Piaţa Balada (7.188 mp), zona Carrefour (15.000 mp) sau Constanţa (865.062 mp). În ultimii ani două societățile deținute de Westhouse Invest SRL (SC Hars SRL Constanţa şi Terra Del Sol SRL) au fost nominalizate într-un dosar deschis de DNA Constanța, pentru tranzacții cu terenuri ale statului la prețuri mult diminuate, scrie romaniacurata.ro

Nu știm dacă succesul în ”imobiliarele constănțene” al milionarului norvegian Kay Tonnes Thorkildsen s-a datorat partenerilor puternici pe care i-a avut. E vorba de milionarul Sorin Strutinsky, membru al grupării Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu, cu care asociatul lui Marius Bostan a fost asociat în North Bridges Energies.

Numele lui Marius Bostan îl regăsim în 2008 într-o afacere gândită inițial ca un parteneriat public privat, de tip win-win, care ulterior s-a dovedit o asociere scandaloasă. E vorba de societatea SC LOMB SA, în care Primăria Cluj Napoca deținea 51% și developerul imobiliar Impact 49%. În cadrul asocierii Primăria ar fi trebuit să pună terenul, iar Impact banii de investiție. Ulterior proiectul a fost considerat una din cele mai păguboase afaceri ale Primăriei Cluj. În cadrul asocierii Impact și-a impus poziții strategice, deținând președinția CA-ului și două din cele trei locuri din CA. Unul din cele două locuri a fost ocupat de Marius Bostan, adus în CA de milionarul Dan Ioan Pop, pentru care Marius Bostan fusese anterior consultant. Celălalt loc din CA a fost ocupat de directorul juridic al Impact, Niță Liviu Marius. Numele lui Niță apare menționat în dosarul de corupție al Alinei Bica, al lui Șerban Pop și Horia Simu de la DNA, Alina Bica primind interdicție de a comunica direct sau indirect cu Niță.

Marius Bostan a declarat pentru România Curată că nu a oferit șpăgi, că nu a căpușat statul și că prin activitatea sa de intermediere a finanțării la prețuri accesibile a administrațiilor locale, a permis dezvoltarea acestora, fiindcă astfel au avut bani de străzi, canalizări etc.