Primul general parașutist din Armata Română, Grigore Baștan, a fost ieri omagiat în satul de baștină din Republica Moldova, Flămânzeni.
La eveniment au fost prezenți oficiali din ministerul Apărării din România, atașați militari, secretarul general de stat, Radu Burduja, locţiitorul şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale din Republica Moldova, colonel Eduard Ohladciuc, şi militarii Batalionului cu Destinaţie Specială „Fulger”.
Ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative din marmură cu efigia generalului Grigore Baștan a fost precedată de parașutări demonstrative din aeronava Forţelor Aeriene Române C-130 Hercules, efectuate de ofițerii din Forţele Speciale ale Armatei Naţionale din Republica Moldova şi Armatei României.



Seria parașutărilor a fost deschisă de colonelul parașutist Neculai Nuțu purtând drapelul Fundației General Grigore Baștan, drapel de cca 40 mp.
Colonelul Nuțu este autorul saltului cu cel mai mare drapel tricolor, în suprafață de 800 mp., salt care i-a adus înscrierea în Cartea Recordurilor, dar și „Emblema de Onoare a Armatei Române”.
În acest fel, parașutiștii militari români de pe cele două maluri ale Prutului au adus un omagiu părintelui lor spiritual, arătându-și astfel respectul și prețuirea lor pentru memoria generalului Baștan.

Placa memorială a fost realizată de artistul plastic, col. (rz.) Valentin Tănase, în memoria generalului născut cu aproape 95 de ani în în micul sat din Basarabia.
Evenimentul a fost organizat de Valentina Baștan, fiica generalului, președinte al Fundației General Grigore Baștan.
Cine a fost Grigore Baștan
Generalul-maior Grigore Baștan s-a născut la 23 ianuarie 1922 în localitatea Coșcodeni, jud. Bălți și a decedat la 8 februarie 1983 la București.

A făcut parte din prima companie de parașutiști militari din armata română, subunitate înființată la 10 iunie 1941, iar în anul 1944 a participat la luptele din nordul Bucureștiului.
În anul 1950 și-a adus o contribuție esențială la reînființarea primului batalion de parașutiști și a avut un aport valoros la dezvoltarea pe noi baze a acestei specialități militare, în pregătirea a mii de parașutiști militari.
A avut preocupări în dezvoltarea materialelor de desant, iar spiritul său de inventator și inovator a dus la realizări notabile, inclusiv prin realizarea completului de parașute BG-7M (principală) și BG-3m (de rezervă), folosite pe o perioadă îndelungată în Armata României.
La 20 august 1970, stabilește un record național la saltul cu parașuta, executând un salt din aeronavă de la înălțimea de 10.000 m cu o cădere liberă de 7.000 m. A fost implicat în mod activ și în coordonarea parașutismului sportiv în România.
În anul 1971 a devenit primul general parașutist din armata română conducând destinele parașutismului militar românesc până la trecerea în rezervă în anul 1979.














































