Reforma electorală. Cum votăm în 2016

O nouă lege privind alegerea membrilor Parlamentului, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente a intrat în vigoare. Care sunt principalele modificări legislative propuse care privesc activitatea AEP?

Într-adevăr, atribuțiile Autorității Electorale Permanente au fost sporite, pe măsura expertizei de care Autoritatea a dat dovadă, de la înființare, în domeniul managementului electoral. Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente prevede explicit că AEP „va asigura organizarea şi desfăşurarea” alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, conform Constituției, a legii și a standardelor internaționale în materie. Este pentru prima dată când Autoritatea este menționată în titlul unei legi.
Printre principalele modificări legislative propuse, țin să menționez informatizarea secțiilor de votare la viitoarele alegeri parlamentare generale, ceea ce va permite, în primul rând, prevenirea votului multiplu, respectiv a fraudei electorale, fapt care va garanta alegătorilor că rezultatul votului nu va fi viciat în niciun fel.
O noutate absolută a legii este înființarea Corpului experților electorali, un obiectiv mai vechi al Autorității, din cadrul căruia vor fi desemnați, prin tragere la sorți computerizată, preşedinții birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii lor.
Din acest organism, constituit și administrat de AEP, vor face parte foștii preşedinți ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora, admiși prin avizul Autorității, precum și alte persoane care vor susține un examen în acest sens.

Votul în diaspora

Cum se va proceda în cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate?

Potrivit modificărilor legislative propuse, președinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate vor fi desemnaţi, prin aceeași procedură, tot de către AEP, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali din străinătate: personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, precum şi alţi cetăţeni români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Să înțelegem că românii din diaspora vor avea suficiente secții de votare la viitoarele alegeri? Își vor putea exprima neîngrădit opțiunea prin vot?

Accesul neîngrădit la urne al românilor din diaspora, al căror vot contează la fel de mult precum cel al cetățenilor din țară, va fi unul dintre obiectivele principale ale Autorității, astfel încât incidente de felul celor de la scrutinul pentru alegerea președintelui din 2014 să nu se mai repete. La viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale, Autoritatea Electorală Permanentă va fi cea care va comunica Ministerului Afacerilor Externe localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, numărul acestora și va stabili, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare, cu avizul MAE.
Legea prevede că, alături de secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile și secțiile consulare, institutele culturale din străinătate se vor organiza secţii de votare pentru localităţile sau grupurile de localităţi unde îşi au domiciliul sau reşedinţa, potrivit Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători. Pentru aceste cazuri, numărul alegătorilor care vor fi arondaţi unei secţii nu va putea depăşi 2.000.
Românii din diaspora care au domiciliul în ţară şi reşedinţa în străinătate sau au domiciliul în străinătate trebuie să știe că se pot înscrie în Registrul electoral, cu adresa din străinătate, printr-o cerere scrisă, pentru a fi arondați unei secții de votare, unde pot vota pe listele electorale permanente întocmite pe baza datelor din acest registru. Cererea poate fi depusă începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen și până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Durata estimată pentru depunerea cererilor este de cinci luni, având în vedere că perioada electorală va începe probabil în septembrie.
Alegătorii din diaspora care nu s-au înscris în Registrul electoral în termenul prevăzut de lege vor putea vota doar pe listele electorale suplimentare și numai la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile și secțiile consulare, institutele culturale din străinătate ale României, dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
În celelalte secţii de votare din străinătate – organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, în afara sediilor misiunilor diplomatice, ale oficiilor și secțiilor consulare și ale institutelor culturale din străinătate – românii din diaspora nu își vor putea exercita dreptul de vot pe liste electorale suplimentare, ci doar pe listele electorale permanente, dacă au fost anterior înscriși, la cerere, în Registrul electoral.

Fiecare vot contează

Potrivit noii Legi privind alegerea autorităților administrației publice locale, secțiile de votare vor fi informatizate la viitorul scrutin din anul 2016. Cum va funcționa informatizarea și care vor fi beneficiile concrete ale acesteia?

Informatizarea va creşte transparenţa şi viteza procesului de votare, va împiedica tentativele de vot multiplu şi turismul electoral, înainte ca acesta să își producă efectele, iar informațiile privind prezența la vot a alegătorilor vor fi disponibile în timp real.
Cetățenii trebuie să fie încrezători că prelucrarea datelor cu caracter personal se va face cu stricta respectare a legii și că aceste date nu vor fi făcute publice sub nicio formă. Inevitabil, până ce informatizarea secțiilor de votare își va dovedi fiabilitatea și viabilitatea, vor exista suspiciuni în rândul alegătorilor, al societății civile, poate chiar și din partea competitorilor electorali. Ține de noi să netezim drumul astfel încât oamenii să își întărească încrederea în alegeri, să vină la urne, să își exprime opțiunea și să nu mai aleagă să își anuleze votul. Personal, cred că nu există nicio modalitate de vot infailibilă. Totuși, primul pas pentru reforma și modernizarea sistemului de vot din România este informatizarea secțiilor de votare.
Concret, alegătorii care vin la urne vor prezenta actul de identitate operatorului de calculator și nu membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare. Sistemul informatic va semnala, pe loc, dacă persoana a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă în ziua alegerilor şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin, dacă şi-a pierdut drepturile electorale sau dacă este arondată la altă secţie de votare.
Numai după ce această procedură va fi îndeplinită, alegătorul va primi buletinul de vot de la președintele biroului electoral al secției și va putea vota. Țin să subliniez că informatizarea secțiilor de votare nu va însemna că alegătorii își vor exprima electronic opțiunea pentru unul dintre competitorii electorali, ci vor vota, ca și înainte, aplicând ștampila pe buletinul de vot.

Suntem pregătiți, ca țară, pentru introducerea acestui sistem sau riscăm să producem blocaje în timpul procesului de vot – mă refer aici la expertiza celor care vor gestiona procesul?

Da, suntem pregătiți. Este un proiect pentru care am pledat, ca președinte al Autorității Electorale Permanente, încă din 2012 și pentru care specialiștii Autorității au furnizat expertiză cu mult înainte ca informatizarea secțiilor de votare din România să fie decisă. Mai mult decât atât, Republica Moldova a reușit implementarea acestui proiect și pentru că noi le-am fost furnizori de expertiză în domeniu.
În tot acest proces, Autoritatea va asigura managementul proiectului şi resursa umană, iar Serviciul pentru Telecomunicații Speciale va pune la dispoziţie partea tehnică a sistemului informatic, ocupându-se de achiziționarea logisticii aferente. AEP va selecţiona, instrui şi desemna operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, numărul acestora trebuind să fie de minimum 30.000. Procesul de instruire va fi extins şi la persoanele care vor deţine calitatea de preşedinte al biroului electoral al secției de votare și de locţiitor al acestuia.
Cred că aceasta este misiunea cea mai dificilă în procesul de informatizare: să instruiești 30.000 de persoane. Pe de altă parte, pentru acești operatori trebuie să fie identificate resursele financiare, astfel încât să fie motivați să vină alături de noi în acest proces de informatizare, care, de fapt, este un factor de democrație și stabilitate. STS va asigura serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli vor fi asigurate din bugetul de stat. Trebuie reținut că sistemul va fi supus controlului şi auditului oricărui actor politic interesat să aibă garanţia că interesele sale nu sunt afectate. O eventuală deficienţă în funcţionarea sistemului informatic sau întreruperea furnizării energiei electrice nu va determina întreruperea votării. Alegătorii vor prezenta actul de identitate operatorului de calculator sau unui membru al biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care va consemna, pe suport electronic sau pe hârtie, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care aceştia s-au prezentat la vot.

Campanii pe banii statului

Legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale a fost recent modificată, AEP dobândind atribuții sporite în acest domeniu. Care sunt elementele de noutate?

Pentru a verifica legalitatea veniturilor şi cheltuielilor partidelor politice, AEP poate solicita documente şi informaţii de la partidele politice, de la orice instituţie publică, precum şi de la persoane fizice şi juridice care au prestat servicii pentru un partid, gratuit sau contra cost, acestea având obligația să le ofere în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.  Partidele politice au obligaţia de a permite accesul organelor de control ale instituţiei noastre în sediile lor.
AEP rambursează partidelor politice, alianţelor şi candidaţilor independenţi, în cel mult 90 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate din bani alocați de la bugetul de stat, dacă aceştia obţin minimum 3% din voturile valabil exprimate. AEP nu va restitui sumele cheltuite pentru campania electorală de către partide dacă acestea depăşesc plafoanele legale şi dacă se utilizează pentru campanie alte surse de finanţare decât cele legale.

Ultimele sancțiuni acordate de AEP

90.650 lei

PNL (PDL București), din care confiscare – 80.650 lei.

18.560 lei

PNL (PDL Ialomița), din care confiscați – 8.560 lei.

*(Pentru nedeclararea donațiilor în timpul campaniei electorale, contravenție constatată de Departamentul de cotrol al finanțării partidelor politice din cadrul AEP).

5.000 lei

PNL (PDL Gorj), pentru

neorganizarea contabilității.

25.950 lei

PNL (PDL Constanța), din care 20.950 de lei confiscați pentru nedeclararea donațiilor în timpul campaniei electorale.