Scandal fără precedent între Apple și Comisia Europeană

Comisia Europeană a luat o decizie fără precedent: amendarea companiei Apple cu 13 miliarde de euro (14.5 miliarde de dolari) în contul unor taxe și impozite restante, precum și a dobânzilor aferente sumei, acumulate în perioada 2013-2014, către autoritățile din Irlanda.

Legislația europeană interzice acordarea de subvenții ori asigurarea unor tratamente preferențiale din partea statelor europene către companii, motiv pentru care Apple, bănuit că a beneficiat de un astfel de tratament, va fi obligată sa restituie fondurile către instituțiile irlandeze.

Uniunea Europeană interzice în mod clar statelor membre să negocieze înțelegeri cu marile companii multinaționale, acordându-le acestora orice formă de tratament privilegiat din punct de vedere fiscal. Din păcate, cazul Apple nu este unul singular. În acest sens, Comisia Europeană suspicionează mai multe state membre ale UE (Luxemburg, Olanda) că practică înțelegeri ascunse cu mari companii, mai degrabă în beneficiul acestora decât al cetățenilor.

Contactat pentru a comenta conflictul economic dintre Apple și Comisia Europeană, europarlamentarul CĂTĂLIN IVAN a declarat, în exclusivitate pentru Q Magazine: „Evaziunea fiscală practicată de multinaționale, ca urmare a tratamentelor preferențiale negociate de aceste companii cu guverne ale statelor membre, trebuie urgent stopată. Toate fondurile care fac obiectul evaziunii trebuie recuperate de la aceste companii și reorientate către investiții realizate în beneficiul cetățeanului, care să contribuie la creșterea nivelului de trai la nivel european. Tocmai de aceea, salut decizia Comisiei Europene! Este nevoie ca această acțiune de control să continue și toate companiile care se fac vinovate de evaziune fiscală să fie identificate și sancționate.”

Decizia constituie un precedent considerat periculos pentru alte companii americane care desfășoară activități economice în Uniune și care ar putea fi la rândul lor amendate de CE. Tocmai de aceea, reacția oficială a Statelor Unite, prin reprezentanții Trezoreriei, nu a întârzâiat să apară. Aceștia au atras atenția asupra impactului acestei decizii privind nivelul investițiilor americane din Uniune, menționând totodată că relațiile economice dintre SUA și UE pot suferi pe termen mediu și lung.

La rândul lor, reprezentanții companiei Apple contestă amenda, invocând atât legislația în domeniul fiscalității din Irlanda cât și principiile sistemului internațional de taxare.

Într-un comunicat de presă dedicat acestui scandal, Tim Cook, CEO Apple, a clarificat faptul că, în toată perioada în care compania a derulat activități economice pe teritoriul Irlandei, a fost  păstrat un permanent dialog cu autoritățile locale, iar  taxele care se impuneau conform legislației în vigoare, au fost plătite în integralitate. Tim Cook avertizează asupra impactului deciziei asupra investitorilor străini, a nesiguranței generate de crearea acestui precedent al plății reatroactive de taxe și impozite.

Considerând că nu a avut niciodată parte de tratament special din punct de vedere fiscal, compania va contesta în instanță decizia Comisiei Europene. De cealaltă parte, Comisarul european pentru Competiție, Margrethe Vestager, susține că argumentația din spatele deciziei adoptate de Comisie este una solidă, generată de o investigație îndelungată și amănunțită, de circa 3 ani, astfel încât un eventual proces deschis de Apple nu are nicio șansă să schimbe decizia Comisiei.

Compania Apple funcționează în Irlanda începând din 1980, realizând investiții considerabile și generând circa 6000 de locuri de muncă. Totodată, la nivelul Uniunii Europene, Apple a creat nu mai puțin de 1.5 milioane de locuri de muncă.

În ceea ce privește veniturile companiei,  în subsidiarele din afara Statelor Unite, Apple deține aproximativ 215 miliarde de dolari. În aceste condiții, o decizie radicală din partea companiei, reprezentată de transferul acestui capital la sediul central, s-ar concretiza prin taxe ce totalizează 80 de miliarde de dolari, ce vor fi achitate către fiscul american. Așadar suma pe care ar avea-o de achitat în Statele Unite ar fi de șase ori mai mare decât amenda plătită conform deciziei Comsiei Europene, nereprezentând deci o alternativă viabilă.

Rămâne de văzut în ce manieră va fi soluționat acest conflict economic, foarte probabil concluzia urmând a fi trasă în sălile de judecată. Cert este însă că practica de evaziune fiscală a marilor companii, care profită de diferențele existente între sistemele fiscale ale statelor membre, trebuie urgent stopată. Realizarea uniunii fiscale, mult discutată la nivel european, ar pune punct diferențelor dintre legislațiile fiscale ale statelor membre, descurajând astfel practicile ilegale ale companiilor.