Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir

În tradiţia populară, Sfântul Dumitru împarte anul pastoral în două anotimpuri: vara (23 aprilie-26 octombrie) şi iarna (26 octombrie-23 aprilie).

Sfântul Dumitru, care a devenit guvernator al Tesalonicului după moartea tatălui său şi care, în tradiţia populară românească, este considerat patronul păstorilor sau cel care desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele, este sărbătorit de creştinii ortodocşi şi de cei catolici.

Viaţa Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cinstit de creştini în 26 octombrie, a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită calităţilor sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisind cu îndrăzneală că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi ucis cu suliţa.

Aflăm ce fel de iarnă vom avea

Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la San-George, de unde şi zicerea că “la San-George se încaieră câinii, iar la Samedru se sfădesc stăpânii”. Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Tot de Sfântul Dumitru, se tocmesc servitorii pentru diverse treburi şi se strică stanele. Ţăranii tund coama căilor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie. Potrivit altor tradiţii, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi mari.

Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor

O zi mai târziu, pe 27 octombrie, este cinstit şi Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor. Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul “imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, intemeiat de fraţii Petru şi Asan. Iubind viaţa ascetică, el se retrage într-o peşteră. Nu se ştie cât timp a stat acolo şi nici când a murit, dar tradiţia spune că, înainte de a muri, el s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu. Moaştele sale au fost aşezate cu cinste, în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti. Racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureştiului de mai multe ori.

300.000 de români îşi serbează, astăzi, onomastica

Peste 300.000 de români petrec de ziua numelui Ziua Sfântului Dumitru este prilej de bucurie pentru 315.000 de români, în majoritate bărbaţi. Ei îşi vor sărbători ziua numelui sâmbătă, 26 octombrie, cu ocazia Sfântului Dumitru. Potrivit statisticilor, nu mai puţin de 315.895 de persoane îşi vor sărbători onomastica, 277.700  de bărbaţi şi 38.195, femei. Dintre bărbaţii sărbătoriţi cu acest prilej, 261.437 poartă numele de Dumitru, 8.112 se numesc Mitică, 5.393 – Dimitrie, iar 1.036 – Dumitrache. În rândul femeilor a căror onomastică va fi sâmbătă, 29.941 poartă numele de Dumitra, 6.580 se numesc Dumitriţa, 480 – Mitra, 383 – Dumitrica, 340 – Demetra, iar 337 – Dumitrana.