1 septembrie, prima zi de toamnă, a început spectaculos, cu fiica cea mică a preşedintelui şi alesul ei, care şi-au unit destinele. Evenimentul a ţinut ocupate ecranele televizoarelor întreaga zi.
E prima zi de toamnă calendaristică. M-a trezit un elicopter care survola de zor deasupra sectorului 2 și care habar n-avea că e sâmbătă. Mai târziu m-am lămurit pentru ce era toată agitația, după ce am deschis televizorul, cel “a-toate-lămuritor”. Azi, 1 septembrie 2012, se mărită fiica președintelui Traian Băsescu, Elena Băsescu, cu Bogdan Ionescu, alias Syda (nu voi face analiza argumentelor pentru care o persoană de pe acest glob pământesc ar putea fi poreclită astfel).
Am fost și eu martoră, fără voia mea la început, a unui eveniment important în urbe. Nu direct, ci prin intermediul posturilor de știri, care au dat atâtea breaking news-uri câte pensii a tăiat sau câte spitale a închis celebrul tată al Elenei. Și cum faptele din trecut nu pot fi schimbate de nimeni și de nimic, după cum spunea Lucian Blaga, nunta mezinei a fost prea puțin savurată de popor. Unii, vreo două sute, chiar s-au proțăpit în fața Primăriei sectorului mai sus-amintit și și-au făcut vocalizele de dimineață cu “Demisia!” și “Hoții!” chiar în momentul în care mirii se îndreptau spre viitorul vieții lor. Zeci de fotografi, cameramani și jurnaliști se îngrămădeau să prindă cel mai bun cadru. Rezultatul a fost o transmisie cu cefe, perciuni, mâini și coafuri bine înțepenite cu drot-ul. Am apucat totuși să văd că mireasa era frumoasă, într-o rochie dantelată roz prăfuit, a la Jackie Kennedy, cu părul lung, superb, lăsat liber. Pantofii erau asortați, însă, după unele gusturi, asta nu mai e de bine. Alesul ei… e Syda, foarte emoționat în costum lucios la 10 dimineața. Traian Băsescu face cu mâna ca în vremurile bune, dar își exprimă îngrijorarea și o aud și eu: “Nu e în regulă cu presa asta…” Uau, ce revelație! Și fostul meu profesor de “Istoria presei” ar fi de acord cu președintele, cu toate că îl știu de stânga.
În ochii Elenei se citea teama de protestatari
În sfârșit, un moment de liniște. Personajele principale sunt acum în Primărie, Neculai Onțanu (‘trăiți!) e la datorie. Mirii sunt cam crispați, săracii! Le invidiez tacit bogăția, fastul, celebritatea, dar azi n-aș vrea să fiu în locul lor. S-au reținut mult, s-au abținut să se bucure fățiș, de parcă e un păcat să urli prin toți porii că iubești și că trăiești cea mai fericită zi din viața ta (în afară de cea a nașterii, dar pe aceea n-o mai conștientizează nimeni).
Primii care au ieșit de la cununia civilă au fost socrii mici, întâmpinați tot de huiduieli și fluierături. Inițial, am crezut că e o fentă după care să meargă toți reporterii, astfel ca tinerii căsătoriți să poată ieși discret pe ușa din dos. M-am înșelat! Traian Băsescu a aruncat un trandafir roz, nu trei și nu roșii, cum face de 8 ani încoace. După câteva minute și-a făcut apariția și tânărul cuplu Ionescu. În ochii Elenei nu citeam rugăciuni de sănătate, spor și viață lungă, ci de apărare împotriva unor ouă, legume sau fluide care nu se înscriu în trend.
“Capetele încoronate” ale României
Transmisiunea se întrerupe cu o conferință de presă pe care o ține Ecaterina Andronescu, ministrul Educației, de la Palatul Victoria. E lăsată de producători preț de două-trei minute, timp în care aflăm că vor fi alocate bugete suplimentare pentru școlile care reclamă “urgențe majore”, din nou în prag de an școlar. De aceea elevii se reîntorc la cursuri abia pe 17 septembrie, și nu pe 10, cum era stabilit. Gata! Suficient și cu Învățământul ăsta! Parcă d-aia e Eba faimoasă! Ne întoarcem la nuntă!
Involuntar, îmi vine în minte nunta regală de anul trecut, dintre prințul moștenitor al Marii Britanii, William, cu Kate Middleton. Am văzut, tot la televizor, că nu am sânge albastru sau vreun titlu dobândit, cum foarte multe fețe regale și nobilime din aproape toate țările cu tradiție au participat și și-au dat toată silința pentru menținerea blazonului lor, dar și pe cel al regalității insulare. Nu i-am văzut, nici în sectorul 2 și nici la Snagov, pe Angela Merkel, pe Francois Hollande, pe Vladimir Putin sau pe alți omologi ai conducătorului nostru. În fine, or fi fost ocupați cu soarta euro! Măcar ei, că pe noi ne preocupă tare mult orice altceva, mai puțin prețul litrului de benzină, al kilowatului de energie, al gazelor, al pâinii, al alimentelor, pe care le acceptăm fără să crâcnim. De închiderea TVR Cultural nici nu mai vorbim. Asta e de-a dreptu’ cochetărie!
Lupta pentru întâietate pe sticlă
Revin și eu la fericitul eveniment! La tv, numai cine n-a vrut n-a comentat pe marginea subiectului zilei – artiști, jurnaliști, astrologi. Unii spun că ar fi fost mai bine dacă s-ar fi măritat Eba în străinătate, poate așa ar fi evitat incidentele și intersectările cu oamenii obișnuiți. Mă tem că nu sunt de acord. Doamne, păi ce-ar fi fost atunci!? Vă aduceți aminte cu siguranță ce-a pățit tatăl ei când s-a operat la Viena! Toată floarea cea vestită a presei s-a umflat ca un lampion: “Ce! Noi n-avem doctori buni?”, “Din ce salariu își permite o astfel de intervenție?”, “Îi e frică să se opereze într-un spital românesc?” etc. Și, pe atunci, era ceva mai popular ca azi. Nu, ideea unei nunți în oricare altă țară și nu în România ar fi fost bomboana de pe coliva președinției băsesciene.
Insist în a urmări nunta prezidențială. Numai că… surpriză! Cati Andronescu (cum o mai alintă unii) nu se lasă și reapare în “breaking news” cu un accident de mașină!!! Noroc că nu e nimic grav! Aș putea să cred de-acum într-o teorie a conspirației, în care dușmanii politici ai lui Traian Băsescu încearcă să ia fața principalei actiuni , printr-o formulă de genul “ba p-a mă-tii, cu cratimă” (să mă ierte doamna ministru).
Ţinute “anti glonţ”
La Biserica “Sf. Spiridon Nou” începe agitația. Nuntașii, ale căror averi, intens analizate în emisiuni, am înțeles că sunt fabuloase, se adună, își admiră reciproc ținutele, se complimentează și, de asemenea, se roagă ca valiza “scut antiglonț” pe care o poartă, la sacrificiu cred, un SPP-ist să își facă datoria. Sunt totuși o “adunătură” valoroasă! Și aici s-au strâns gălăgioși, dar observ și fețe prietenoase, curioase și, deci, inofensive. Au existat și ținute frumoase, elegante, potrivite locului și acțiunii, dar au bătut la ochi și domni cu cravate asortate la îmbrăcămintea partenerelor, coafuri țepene și rochii din Bucur Obor, maxim Unirea. Cel puțin așa păreau… Nu se cade!
Lacrimi de fericire
În sfârșit, sosește mireasa! Recunosc că momentul m-a făcut să-mi țin respirația. Dintr-o limuzină neagră (nici mie nu-mi place când mireasa își asortează mașina la ținută) iese Elena, îmbrăcată într-o rochie albă de prințesă (că tot vorbeam mai sus de regalitate, mai bine zis de lipsa ei), destul de simplă, cu voalul lung acoperindu-i figura și coafura retro, cu emoții și bucurie și tot tacâmul. E frumoasă, chiar e! Buchetul miresei e cât un tufiș roz, ăsta ar fi singurul minus. El, mirele cu poreclă infamă, poartă un costum negru croit impecabil, desigur foarte scump, papion și freza lui Cary Grant, impecabil pomăduită. Și socrii, cei mari și cei mici, erau drăguți și eleganți. Întotdeauna mă va emoționa privirea părinților către copiii care se căsătoresc. Nu voi vedea nicăieri atâtea lacrimi de bucurie adunate în colțurile ochilor sau în neantul sufletului, atâtea amintiri care se derulează prin fața ochilor, atâta mândrie că ei i-au făcut ceea ce sunt azi. Și, în mare măsură, au dreptate. Fără să spună “dragă Stolo” sau să-și comercializeze în vreun fel imaginea, fața președintelui devenise locașul celor mai înalte sentimente de mulțumire și satisfacție ale unui tată. Mama Băsescu era mai rezervată, se pare că a învățat bine stăpânirea de sine…
Creştinism sau învăţământ?
Se intră în superbul lăcaș de cult ortodox, a cărui construcție actuală a început în 1852. O biserică ce a trecut prin multe de-a lungul existenței sale, dar care strălucește divin în bătaia soarelui tomnatic. Invitații de la televizor pariază că va fi o ceremonie lungă, așa, ca pentru fețe luminate. “O oră”, zice unul, în timp ce un altul plusează la “o oră și jumătate, cel puțin”. Acum pot să afirm și eu (pentru că nu m-a întrebat nimeni dinainte) că a durat aproape o oră. Știu ce înseamnă să asiști la o ceremonie atât de grandioasă (și mă refer aici strict la durata ei) pe tocuri de 10 cm, așa că tot respectul pentru Eba. Invitaților li s-au asigurat scaune, așa că Prințul Paul și Prințesa Lia, Adriean Videanu, Cristian Preda, Traian Ungureanu și alții s-au simțit ca la Traian Băsescu în stat.
Mă bate gândul să schimb canalul și, incredibil, o văd iar pe doamna Ecaterina Andronescu, de data asta într-un studio tv. A fost o zi plină și pentru domnia sa – conferință, accident, talk-show tv. Aș înființa, special pentru eroina noastră, Ministerul Rezistenței Fizico-Politice. Subiectul era același de la Guvern, din câte am înțeles pe scurt, pentru că s-a luat publicitate și am revenit, ghiciți… la nuntă! Care se încheiase, cel puțin partea religioasă. Urmează cea omenească, românească! Mașinile luxoase pleacă în defilare spre Palatul Snagov pentru petrecere, urări, caviar și sarmale. Poate chiar în ordinea asta!
“A plecat fata lu’ tata”
Dacă la Primărie și Biserică presa a luat partea leului, la party, familia și-a dorit, pe bună dreptate, intimitate. Poate doar Prințul Nicolae, cel care a construit palatul în anii ‘30, și Henrietta Delavrancea, arhitecta locului, să privească de undeva, zâmbind, fericiți că, și după aproape 100 de ani, monumentalul edificiu pe care ei l-au imaginat și creat trăiește și rezistă și datorită figurilor importante, politice și mondene, care-i trec pragul.
Mă simt tare obosită și nici măcar nu m-am măritat eu… S-a scurs prima zi de toamnă. Am trecut cu bine și peste acest eveniment. Există viață și după 1 septembrie, iar ea nu pare afectată în niciun fel de nunta unei Băsescu cu un Ionescu. “A plecat fata lu’ tata”, poate Connect-R a adormit în sfârșit… E cazul să se trezească Hrușcă!














































