Deficitul bugetar pe 2012, misiune imposibilă

Apoi, Guvernul a anunţat că salariile bugetarilor şi pensiile ar putea fi majorate în primul semestru al anului 2012. După doar o zi, s-a răzgândit şi le-a îngheţat printr-o ordonanţă de urgenţă pe care Opoziţia o va contesta la Curtea Constituţională.

Analiştii chestionaţi de Q Magazine au o concluzie catastrofală: ţintele asumate în faţa FMI vor reduce creşterea economică şi bunăstarea populaţiei dar şi orice perspectivă de creştere viitoare.

„Ţinta agreată cu troica (FMI/CE/BM) pentru deficitul bugetar este una mai ambiţioasă decât se intenţiona iniţial şi necesită măsuri de ajustare semnificative pe partea de cheltuieli şi/sau venituri bugetare”, ne-a spus Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen şi preşedintele Consiliului Fiscal. Chiar dacă Guvernul ar îngheţa salariile şi pensiile tot anul 2012, acest lucru nu ar fi suficient pentru atingerea ţintei de deficit bugetar, fiind necesare măsuri suplimentare care să reducă deficitul bugetar cu încă 0,5-0,6% din PIB.

„Dacă Guvernul creşte salariile şi pensiile anul viitor, misiunea reducerii deficitului bugetar devine una extrem de grea, dacă nu chiar imposibilă, fără ajustări majore la alte capitole de cheltuieli. În plus, nu trebuie să uităm că bugetul de pensii are un deficit care a atins deja circa 15 mld. lei (2,7% din PIB), o cifră total nesustenabilă. O creştere a pensiilor, în acest moment, nu va face decât să perpetueze sau chiar să accentueze un dezechilibru grav în bugetul de pensii. Dacă economia nu creşte mai rapid pentru a permite creşterea numărului de contribuabili şi a contribuţiilor la bugetul de pensii, creşterea pensiilor nu face decât să agraveze situaţia financiară a acestuia”, a declarat Ionuţ Dumitru, pentru Q Magazine.

De unde să vină banii?

Bugetul va fi redus cu o sumă mai mare, pentru a crea spaţiu pentru eventualele stimulente electorale, ne-a spus analistul economic Lucian Isar. Dar preţul acestei măsuri va fi preţul continuării austerităţii, a lipsei de viziune şi a prelungirii stagnării economice, după o scădere accentuată.

„Populaţia va continua să fie sărăcită, antreprenorii să nu aibă capital pentru investiţii iar polarizarea socială va perpetua. Tentativa de generare a spaţiului pentru subvenţii electorale nu va face decât să reducă semnificativ nu doar creşterea economică şi bunăstarea populaţiei, dar şi potenţialul de creştere viitoare a economiei. Potenţialul de creştere economică a economiei, deja redus după o recesiune prelungită, poate fi sporit prin investiţii. Investiţiile nu trebuie să fie de genul reparării drumurilor, pentru că acestea, după eliminarea capturii statului (comisionului), au multiplicator subunitar. Investiţiile trebuie realizate în poli de creştere care pot să absoarbă impactul comisionului şi să aibă efecte de multiplicare în economie”, a declarat Lucian Isar, pentru Q Magazine.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor i-au anunţat pe liderii coaliției guvernamentale că prognoza de creştere economică pentru anul 2012 va fi între 1,7% şi 2,2%, iar ţinta de deficit, de 2,1% din PIB, în sistem cash, potrivit unor surse ce au participat la ședință, citate de Agerpres. Premierul a declarat anterior că ţinta de deficit bugetar pe anul 2012 va fi de 1,9% din PIB, însă, potrivit surselor, în urma discuţiilor din coaliţie, se mai adaugă 0,2 puncte procentuale pentru investiţiile din Programul Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Iar luăm bani de la FMI pentru pensii şi salarii?

Într-un moment de stagnare în Europa, cu o cerere externă redusă, cheltuieli publice scăzute şi consum intern deficitar, ce cheltuieli să tai? De unde să creşti veniturile pentru a te încadra în ţinte? FMI ne-a dat asigurări că România se va încadra în ţinta de deficit bugetar pe 2011, de 4,4% din PIB/cash şi sub 5% din PIB/ESA. Aceasta înseamnă o reducere a deficitului cu 2,5% în 2012, adică în jur de 4 miliarde de euro.

„Poate din privatizări, poate creşteri de impozite. Un deficit de 2% este mic, foarte mic, sub criteriile noastre. Nu ştiu dacă un deficit atât de mic este recomandabil în criză. Este o abordate care clar nu va ajuta revigorarea economică”, a declarat consultantul economic Matei Păun, managing partner al BAC Investment Bank, pentru Q Magazine.

„Dacă situaţia din zona euro va continua să se deterioreze, actualele ţinte macro pe plan intern sunt foarte ambiţioase şi nu vor putea fi realizate”, ne-a spus şi Andrei Rădulescu, senior analist la Target Capital. El este de părere că va fi, în continuare, dificil de găsit fonduri pentru plata pensiilor şi salariilor publice în contextul actual.

„Probabil, în ultimă instanţă, se va apela la fondurile din acordul Stand-By de tip Precautionary încheiat cu FMI. Mai ales dacă dobânzile finanţărilor vor continua să se menţină la un nivel ridicat. Eu cred că trebuie să ne aşteptam la un nou an dificil în 2012. Iar agricultura, care anul acesta a avut o contribuţie importantă la PIB, s-ar putea să nu mai prezinte aceeaşi forţă în 2012, mai ales în contextul secetei din toamna acestui an.  Atenţie, însă, că există şi riscul unor derapaje bugetare. Personal, înclin să cred că iarna care se apropie va fi cea mai dificilă din punct de vedere economic de la finele anilor 1990 până în prezent, desigur, în primul rând pentru populaţie”, a declarat Andrei Rădulescu pentru Q Magazine.