Canibalismul din învățământ

Despre scandalurile și faptele de corupție din timpul evaluărilor naționale și de absolvire presa a tras în fiecare an câte un semnal de alarmă, dar în final a rămas cu maneta semnalului în mână. Cu excepția faptului că ratingul televiziunilor de știri creștea sensibil în cele câteva zile cât dura scandalul anual din educație, nimeni n-a făcut nimic concret până acum. Anomaliile cifrelor care exprimau promovabilitatea au trecut neobservate sau au fost, pur și simplu, ignorate de către cei care mai puteau repara ceva. Un aberant procent de 72% exprima, de exemplu, diferența de promovabilitate la Bacalaureat în judetul Mehedinți între anii 2009 (99%) -2012 (27%), în timp ce 40% este diferența de puncte procentuale între promovabilitatea dintre județele „fruntașe” și cele “codașe” în anul 2010. Anul trecut, la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, în județul Giurgiu au fost de cinci ori mai mulți promovați la Bacalaureat, comparativ cu județul vecin Ialomița, scriu agențiile de presă. Cea mai mare anomalie a fost semnalată tot anul trecut în județul Alba, unde în două unități de învățământ, Grupul Școlar Agromontan „Țara Moților” și „Grupul Școlar de Turism Arieșeni” promovabilitatea la bacalaureat era de 0%, unde nici măcar un elev nu a luat nota de trecere, în timp ce la Liceul „Sf. Iosif” din același județ promovabilitatea era de 100%, deci toți elevii trecând cu brio examenul.

Camerele de luat vederi nu au stopat fraudele decât un an
Când s-au introdus camerele de luat vederi, aproape toată populația tânără a României care dădea Bac-ul s-a tâmpit brusc și s-a zbătut cu greu să mai ia notă de trecere. Așa se face că 14 județe din țară aveau promovabilitatea sub 40% în anul 2012 și numai 2 județe cu un procent de peste 60%, cele două județe, Suceava și Hunedoara neavând camere de luat vederi instalate în sălile de examen. Din când în când, câte un inspectorat județean heirupist mai ridica un deget să dreagă busuiocul, dar aceste acțiuni au trecut mai neobservate decât frauda în sine. În urmă cu doi ani, în Caraș-Severin se anulau peste 100 de teze de Bacalaureat, fiind considerate identice, iar în anul 2010 nu mai puțin de 68 de profesori erau cercetați pentru fraudă doar în judetul Botoșani.

Dați un leu… pentru un fursec
Fenomenul fraudelor din timpul examenelor de capacitate și Bacalaureat a început discret și nevinovat în momentul în care diriginții au început să ceară elevilor o taxă modică pentru „protocolul” profesorilor supraveghetori. Mai pe românește, au apelat la gena ospitalieră a românului, fie el chiar și elev, cerând pur și simplu bani pentru fursecuri, pateuri și răcoritoare, pentru ca, în timp ce profesorii corectează tezele, să li se mai „îndulcească” și dispoziția. Ulterior, fondul de protocol a devenit fondul pentru mașină și concediu al multor profesori din sistem. Hrănită cu înțelegere tacită, plaga fraudelor din învățământ s-a extins tot timpul anului, trecând de la profesori până la învățători. Eu, personal, m-am confruntat cu situația în care mi s-au cerut bani pentru concediul învățătoarei copiilor mei. În anul următor, am fost nevoită să-mi mut copiii în altă clasă, asta fiind singura concesie pe care directoarea școlii mi-a făcut-o, sugerându-mi stânjenită că învățătoarea respectivă nu prea poate fi atinsă pentru că are un bărbat care lucrează în nu știu ce serviciu secret.

Înnebuniți de lipsuri, profesorii se mănâncă între ei
Au trecut ceva ani de atunci și constat cu stupoare că mutațiile genetice în spiritul dascălilor români a căpătat o amploare națională stupefiantă. Exact ca manifestarea canibalismului la animale sau în vremuri preistorice la oameni, profesorii au început să se mănânce între ei. Cine nu cere șpagă stă pe hol. Fără comentarii. Cei puternici îi devorează pe cei slabi. Profesorii înfrânți și înghițiți de semenii lor tac din gură și merg mai departe. Le e teamă de cazanul persecuțiilor. Și susțin asta pentru că n-am văzut nici măcar un singur profesor care să iasă în față și să spună că un coleg de-al său fraudează examenele. Și dacă prima cauză a manifestării canibalismului este nevoia de supraviețuire în lipsă acută a hranei, nu pot să nu fac o tristă analogie cu o mare parte a profesorilor din România. Nevoia de a supraviețui le-a anihilat aproape în totalitate motivația interioară pentru care și-au ales această meserie. În naivitatea mea, încă mai cred că pentru a deveni dascăl îți trebuie o oarecare chemare. Pasiunea și altruismul dascălilor despre care am învățat în școli în urmă cu mulți ani au devenit niște simboluri aproape de neînțeles pentru părinții și elevii din ziua de azi. Au fost înlocuite cu foamea și frustrarea, cu dorința aproape unanimă a profesorilor de a-și face un „S.R.L.” din actul de învățământ și determinarea uluitoare de a-și apăra acest privilegiu sărind la jugulara oricărui coleg inconștient care ar încerca să se opună. În România se copiază la examene, se află subiectele înainte, se cer bani mulți pentru a fi acordate note de trecere (sau de burse!) elevilor care nu deschid cartea nici măcar o dată pe trimestru. În România, școala nu mai e ce-a fost. O notă mare a ajuns să nu mai exprime capacitatea elevului, ci grosimea portofelului părinților acestuia. Și e un rău pe care îl făurim cu toții, profesori care tac, părinți care dau, inspector care se uită în altă parte. Și nu există decât o singură explicație: nevoia de a supraviețui. Am ajuns să ne mâncăm între noi, chiar dacă metaforic, și tare mi-e teamă că, dacă nu facem ceva, vom trece și la practică. Ce-ar fi să încercăm să oprim acest fenomen până nu e prea târziu? Și mă gândesc să începem crescând salariile profesorilor și cu excluderea definitivă din învățământ a celor care vând cunoașterea.

Statistici:
72% diferența de promovabilitate la Bacalaureat în județul Mehedinți între anii 2009 (99%) -2012 (27%);
68 de profesori cercetați în 2010 pentru frauda la Bacalaureat doar în județul Botoșani;
40% diferența de puncte procentuale între promovabilitatea dintre județele “fruntașe” și cele “codașe” în anul 2010;
14 județe din țară aveau promovabilitatea sub 40% în anul 2012 și numai 2 județe cu un procent de peste 60%, cele două județe, Suceava și Hunedoara neavând camere de luat vederi instalate în sălile de examen;
0% promovabilitatea la Bacalaureat în două unități de învățământ (Gr. Sc. Agromontan „Țara Moților” și „Gr. Sc. de Turism Arieșeni” și 100% promovabilitate într-o unitate de învățământ („Liceul St. Iosif”) în județul Alba, în anul 2012.