Unul dintre cele mai mari scandaluri corporatiste din ultimele decenii lovește în plin industria globală: gigantul francez Lafarge a fost declarat vinovat de finanțarea unor grupări teroriste, inclusiv Statul Islamic. Decizia istorică a justiției franceze scoate la lumină o realitate tulburătoare, în care interesele economice ar fi fost puse mai presus de orice, chiar și de securitatea internațională.
- Roman Gofman a devenit noul director al Mossad. Netanyahu: Ridică-te și strălucește!
- Prof. Mariana Badea revine cu „Bumerang de manele… lingvistice”
- Generalul Gheorghiță Vlad: Resping toate acuzațiile! Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea
- Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților
- Ștefan Avrămescu, AUR: Atâta vreme cât nu suntem parte a unui guvern, nu înţelegem de ce să-l votăm

Lafarge este o companie industrială franceză specializată în ciment, agregate pentru construcții și beton. Este cel mai mare producător de ciment din lume. A fost fondată în 1833 de Joseph-Auguste Pavin de Lafarge și face parte din Grupul Holcim.
Milioane de euro pentru „protecție”
Potrivit instanței din Paris, compania a plătit aproximativ 5,6 milioane de euro între 2013 și 2014 către grupări jihadiste precum ISIS și Frontul al-Nusra, pentru a-și menține activitatea în nordul Siriei, în plin război civil. Aceste sume nu au fost simple plăți izolate, ci au inclus bani pentru asigurarea trecerii în siguranță prin teritorii controlate de militanți, precum și pentru achiziția de materii prime din zone aflate sub controlul acestora. Judecătorii au mers chiar mai departe, descriind relația drept un veritabil „parteneriat comercial” cu Statul Islamic, o formulare care a provocat indignare la nivel internațional.

Bruno Lafont a ocupat funcția de director general al Lafarge între 2006 și 2015, și de co-președinte al LafargeHolcim din 2015 până în aprilie 2017.
Verdictul a adus și condamnări grele. Fostul director general Bruno Lafont a fost condamnat la șase ani de închisoare, iar alți oficiali de rang înalt au primit pedepse de până la șapte ani. În același timp, compania a fost sancționată cu o amendă de peste un milion de euro. Este pentru prima dată când o companie este condamnată în Franța pentru finanțarea terorismului, un precedent care ar putea avea consecințe majore asupra modului în care multinaționalele operează în zone de conflict.
Afaceri în mijlocul războiului
Povestea fabricii Lafarge din Jalabiya, nordul Siriei, este emblematică pentru acest caz. Achiziționată în 2008 pentru 680 de milioane de dolari, unitatea și-a început activitatea în 2010, cu puțin timp înainte ca Siria să fie aruncată în haosul războiului civil. În timp ce alte companii internaționale s-au retras rapid din regiune, Lafarge a ales să continue operațiunile, recurgând la negocieri directe sau indirecte cu grupări armate și folosind intermediari locali pentru a menține fluxul de producție. Procurorii au descris acest mecanism drept un sistem „organizat, opac și ilegal” .
Instanța a subliniat că aceste plăți nu au avut doar un impact local, ci au contribuit la consolidarea puterii grupărilor teroriste. Controlul asupra resurselor naturale le-a permis acestora să își extindă influența și să finanțeze operațiuni violente în Orientul Mijlociu și Europa. Deși legătura directă cu anumite atentate nu a fost stabilită clar, anchetatorii nu exclud că fondurile provenite din astfel de tranzacții ar fi putut alimenta rețele implicate în atacuri majore.
Alte anchete
Acest dosar nu este însă o noutate absolută pentru Lafarge. În 2022, compania a recunoscut în Statele Unite că a oferit sprijin financiar unor organizații teroriste și a acceptat să plătească o amendă uriașă de 778 de milioane de dolari. A fost un moment fără precedent, marcând prima situație în care o corporație globală a pledat vinovat pentru astfel de fapte.
În paralel, problemele juridice ale companiei sunt departe de a se fi încheiat. În Franța, o anchetă separată este încă în desfășurare, vizând acuzații și mai grave, precum complicitatea la crime împotriva umanității și expunerea angajaților la riscuri extreme într-o zonă de război. Cazul a fost deschis în urma plângerilor depuse de foști angajați și organizații pentru drepturile omului, încă din 2016.
Verdictul împotriva Lafarge ar putea reprezenta un punct de cotitură în responsabilitatea corporativă la nivel global. Specialiștii consideră că acest caz transmite un semnal puternic către toate companiile care operează în regiuni instabile: compromisurile făcute în numele profitului pot avea consecințe legale și morale devastatoare.
Cazul Lafarge depășește granițele unui simplu scandal economic. Este o lecție dură despre limitele eticii în afaceri și despre riscurile pe care le implică ignorarea acestora. Iar întrebarea care persistă este una incomodă: câte alte situații similare rămân încă ascunse?















































