Cinci coincidenţe care leagă protestele anti-RMGC de Ungaria

Unele elemente ridică semne de întrebare cu privire la modalitatea în care protestele sunt provocate şi întreţinute. Q Magazine vă prezintă cel puţin cinci coincidenţe care leagă aceste proteste de factori externi. Mai precis, de Ungaria.

Cea mai  frapantă este asemănarea siglei mişcării cu harta Ungariei mari, peste care se suprapune aproape în totalitate.

Sigla mişcării, Ungaria mare răsturnată
Imaginea răsturnată a „frunzei” este aproape identică cu harta „Ungariei Mari”, visul oricărui revizionist sau extremist ungur care „se respectă”. Până şi ordinea culorilor pare firească, exceptând albul, care lipseşte din „frunză”, însă reprezintă fundalul pe care este plasat aceasta.  Iniţiatorii simbolisticii mişcării sunt Csilla Kosa, cetăţean roman de etnie maghiară, care a studiat la Cluj, Angela şi Laszlo Bencze, precum şi Eric Triantafillou, de la Greater Chicago Area -‎Independent Graphic Design Professional. Mai mult, aşa cum se poate observa foarte uşor la o simplă căutare în presă, în invitaţia la protestul de pe 6 octombrie, participanţilor li se cere să vină îmbrăcaţi în culorile campaniei: roşu/verde/alb. Exact culorile Ungariei.
Statul Maghiar, politică publică anti- RMGC
Coincidenţă sau nu, cert este că statul maghiar s-a manifestat voalat împotriva exploatării de la Roşia Monată. Un comunicat al Ministerului de Externe maghiar din 2 septembrie a transmis că aşteaptă respectarea regurilor europene în materie, “precum şi respectarea valorilor universale naturale şi culturale puse în pericol de mineritul aurului la Roşia Montană care fac parte integral din patrimoniul comun central-european şi servesc egal interesele cetăţenilor Ungariei, cât şi ai României”. Cum înţelege oare guvernul ungar că Roşia Montană serveşte interesele cetăţenilor maghiari?   
Poate găsim un răspuns în faptul că oficiali din Ungaria şi Laszlo Tokes au cerut  protectorat asupra Transilvaniei şi oprirea investiţiei la Roşia Montană.

Mai mulţi oficiali ungari au participat pe 12 octombrie, la Oradea, la Adunarea Delegaţilor Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT). Prezent la eveniment, Laszlo Tokes a fost reales preşedinte al CNMT. Principalele teme abordate în timpul discursurilor s-au referit la protectoratul pentru maghiarii din Transilvania şi oprirea proiectului minier de la Roşia Montană.

“Nu există o cauză ungurească ardeleană, slovacă, ucraineană sau sudistă, ci cauză a bazinului Carpatic, care trebuie reprezentată. La nivel european, e o chestiune de minoritate, iar în cadrul acesteia e nevoie de o strategie pentru minoritatea maghiară”, a precizat cu acea ocazie Laszlo Tokes. Totodată, preşedintele Consiliului a repetat o declaraţie pe care a făcut-o în vară, la Băile Tuşnad, conform căreia Ungaria, ba mai mult, Europa, ar trebuie să îşi asume un protectorat al ungurilor din Transilvania.
Repas Zsuzsanna, subsecretar de stat responsabil cu politica de stat, a declarat în discursul ei că “maghiarimea din Transilvania lasă în urmă un an plin de lupte şi de evenimente, fie şi numai dacă ne gândim la planurile de regionalizare care ar afecta negativ Secuimea, la investiţia minieră de la Roşia Montană sau la tendinţa de îngrădire a folosirii simbolurilor naţionale. În aceste lupte, CNMT a reuşit să reziste la fel de bine precum în rolul menţinerii permanente pe ordinea de zi a opiniei publice a subiectului autonomiei”. Ea a adăugat că “Guvernul Ungariei sprijină intenţiile de autonomie ale comunităţilor maghiare de peste hotare, dar că el nu poate acţiona în locul acestora“.
Manifestaţie împotriva Roşia Montană într-un oraş ungar
În data de 3 octombrie, o demonstraţie a reunit câteva sute de participanţi în Szolnok, în centrul Ungariei, aceştia protestând faţă de proiectul minier Roşia Montană din România, scrie Mediafax, citând MTI. Ferenc Szalay, primarul oraşului, a subliniat că investitorii străini ar putea obţine licenţă pentru a deschide o mină care să folosească tehnologie similară cu cea folosită la Baia Mare în 2000, când au avut loc pagube fără precedent, în urma unei deversări de cianuri în râul Tisa, care traversează Ungaria.
Semnale şi de la europarlamentarii ungari
Proiectul minei de aur de la Roşia Montană, care ar folosi o tehnologie contestată de spălare cu cianură, ar putea fi prevenit printr-o iniţiativă civică europeană, a declarat europarlamentarul ungar din partidul de guvernământ Fidesz Erik Banki în data de 4 octombrie, într-o conferinţă de presă, potrivit agenţiei maghiare MTI.

Site-urile organizaţiilor anti- RMGC, de pe servere ungureşti
O altă coincidenţă frapantă este aceea că site-urile organizaţiilor care protestează împotriva proiectului RMGC sunt găzduite pe servere din Ungaria .

Site-ul http://www.rosiamontana.org/ro/node/287, unde Eugen David este presedinte, are adresa de email alburnusmaior@ngo.ro. Pe site-ul ngo.ro la “DATE DE CONTACT” apare: StrawberryNet
Adresa – 520100 Sfântu Gheorghe O.P. 1, C.P. 24 România, Tel: +40 788 350150. Dacă intrăm pe pagina http://www.sbnet.ro. Vom vedea că finanţatori ai companiei Strawberry NET sunt  Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, Fundaţia Pentru Parteneriat şi USIS Democracy Commission.
De asemenea, dacă ne uităm unde este găzduit serverul rosiamontana.org, – http://who.is/website-information/rosiamontana.org, observăm că proprietar este compania ETK,  Email   @easily.co.uk; adresa: Address Vadasz u. 29, Budapest H-1054, HUNGARY . Adică încă o organizaţie ungurească de mediu cu sediul în Budapesta.
Vizitatori la Roşia Montană…
Pe 25 septembrie, publicaţia Monitorul de Cluj a publicat informaţia conform căreia, timp de mai multe zile, grupuri de tineri străini se plimbau prin Roşia Montană în maşini cu numere de Ungaria şi Germania pentru a lipi afişe împotriva proiectului minier şi a instiga populaţia la violenţă. Încă o coincidenţă bizară, dar cu aceleaşi legături.
Soros,  coincidenţa unde banii sunt numitorul comun
În fine, o altă coincidenţă, dată de un subiect care a mai creat dezbateri în spaţiul public. Legătura dintre ONG-urile care participă la protestele din Piaţa Universităţii şi George Soros, un multimiliardar de origine maghiară, cu multiple rădăcini, organizaţii şi interese în Ungaria, ale cărui implicaţii în proiect şi finanţări ale organizaţiilor care protestează împotriva proiectului RMGC au dat naştere multor speculaţii pe subiect.
Foarte multe dintre organizaţiile care au fost în prima linie a protestelor anti-Roşia Montană, din Piaţa Universităţii – “Ce Re”, “Asociaţia Pro Democraţia”, “Active Watch”, “Agenţia pentru Monitorizarea Presei”, “Mişcarea Civică Miliţia Spirituală”, “Centrul pentru jurnalism Independent” – au primit finanţări de la miliardarul de origine maghiară, George Soros.

Este de notorietate faptul că Soros, care are o expunere de circa 250 de milioane de dolari pe piaţa aurului, poartă un război economic pe mai multe fronturi cu acţionarul majoritar al Gabriel Resources, Beny Steinmetz.
Începând cu martie 2011, George Soros a vândut acţiunile deţinute la Newmont Mining Corp (companie care deţine 20% din Gabriel Resources), dar şi pe cele de la Cartepillar Inc. (firmă care produce echipament pentru industria minieră). Peste trei luni, în iunie 2011, acesta răscumpără acţiuni de la aceleaşi companii, şi, în plus, la alte 20 de companii cu profil minier (Gold Fields Ltd., Allied Nevada Gold, Ivanhoe Mines Ltd, New Gold Inc., IAMGOLD Corp., Goldcorp Inc., Barrick Gold Corp., Eldorado Gold Corp., Randgold Resources Ltd., Silver Standard Resources Inc., Seabridge Gold, Golden Star Resources, Hecla Mining Co., Pan American Silver Corp., Nevsun Resources, Jaguar Mining Inc., Aurizon Mines Ltd., Golden Minerals Co., Compania de Minas Buenaventura S.A. ADS, Cameco Corp., Minefinders Corp. Ltd.).