Momentul plății. Ce sacrificăm?

Investiţiile realizate în economia naţională au scăzut atât în trimestrul al doilea din acest an, cât şi în primul semestru, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, cu 9,1% fiecare, potrivit datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Despre reducerea investițiilor vorbește și analistul economic Ilie Șerbănescu. El spune că astfel de măsuri nu reprezintă o noutate, s-au luat înaintea tuturor alegerilor. „Nu vor avea niciun impact, se va întâmpla în continuare ceea ce se întâmplă. Toate aceste lucruri sunt finanțate din reducerea investițiilor. Aceste măsuri își au un temei în faptul că s-au luat ca reparații față de niște nedreptăți sau niște măsuri de austeritate care au trebuit luate într-o anumită etapă, de criză. Justificarea lor nu este același lucru cu finanțarea lor. Că ele își au justificare socială, nu înseamnă că au și finanțare. Toate lucrurile făcute sunt normale, de salutat, de exemplu reîntregirea salariilor, indexarea pensiilor, și acum aceste chestiuni cu amnistia fiscală, toate au fost finanțate din reducerea investițiilor”, a explicat Ilie Șerbănescu pentru Q Magazine.

Șerbănescu: Trebuie redusă impozitarea pe muncă

În privința amnistiei fiscale, Șerbănescu spune că ar dori să știe cine sunt funcționarii care „au greșit” băgând în buzunarul unor oameni bani din bugetul statului, de ce au greșit și de ce nu există reglementări care să prevină astfel de „erori”. „Părerea mea este că nu au făcut-o niște funcționari, că nu sunt nebuni. Ei pot fi proști, incompetenți, dar nebuni nu sunt. Să dea din buzunarul statului la niște oameni, fără să aibă acoperirea unor reglementări…”, a adăugat analistul.

El susține măsura reducerii CAS la angajator, însă spune că este o măsură incompletă, care va băga bani în buzunarul angajatorilor, fără ca aceștia să ia măsuri privind creșteri de salarii și de creare de locuri de muncă.
„Reducerea CAS este brânză bună în burduf de câine. Reducerea CAS trebuie să țină cont de realități. Realitățile spun foarte clar că impozitarea muncii în România este exorbitantă și impozitarea profitului este o subimpozitare. Nu există așa ceva în lume. Dar dacă eu reduc impozitarea muncii, mai fac un cadou tot angajatorului și el va băga banii în buzunar. Nu va face nici locuri de muncă, nu va mări salarii. Trebuie redusă impozitarea pe muncă, dar în paralel cu creșterea impozitării pe profit. Statul român impozitează exorbitant munca, adică partea minoritară din PIB, nu capitalul. Aici e matematică, nimic nu se va schimba pentru că nimeni nu vrea să schimbe povestea”, a conchis Șerbănescu.

Glăvan: Lipsa de venituri, acoperită prin creșteri de impozite la anul

Atât „Electorata” cât şi scăderea CAS pot fi considerate niște măsuri, dacă nu electorale, atunci măcar populiste, este de părere Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane.
„«Electorata» creează impresia acordării unui câștig fără să reprezinte în realitate așa ceva. În schimb, «amnistia fiscală» o consider oportună și justificată moral, cetățenii nefiind responsabili pentru erorile comise de aparatul birocratic. Nu sunt sigur că această amnistie ar fi fost la fel de ușor aprobată dacă 2014 nu ar fi fost un an electoral. Scăderea CAS este, posibil, un produs al unei strategii populiste elaborate cu mult timp înainte de alegeri, dar în același timp, o măsură bine-venită pentru economie. Problema cu această măsură este însă că nu face parte dintr-o viziune coerentă de reformă fiscal-bugetară, pentru că această reducere a poverii fiscale nu este completată de o reducere a atribuțiilor statului. Astfel, reducerea CAS va genera o lipsă de venituri care, anul viitor, va trebui, probabil, acoperită prin alte creșteri de impozite”, a explicat Glăvan pentru Q Magazine.