Acordul care dă dreptul corporațiilor să învingă guvernele

Peste 450 de grupuri ale societății civile din Europa și Canada au cerut  legiuitorilor să voteze împotriva acordului economic și comercial cuprinzător – CETA. Ei și-au unit forțele pentru a apăra oamenii și planeta împotriva amenințărilor reprezentate de acordul UE-Canada, care urmează să fie ratificat de Parlamentul European.

3.5 milioane de persoane din toată Europa au semnat o petiție împotriva CETA și a „fratelui său geamăn”, TTIP – Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții dintre UE și SUA. Peste 2100 de autorități locale și regionale s-au declarat „zone libere de TTIP și CETA”. În Germania și Canada a fost contestată constituționalitatea CETA, iar legalitatea privilegiilor controversate pentru investitorii străini din cadrul CETA va fi probabil decisă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Pe ambele părți ale Atlanticului fermieri, sindicate, instituții de sănătate publică, grupuri pentru drepturile consumatorilor, pentru protecția mediului și drepturi digitale, alte ONG-uri și de asemenea IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii) au respins acordul. În octombrie 2016 motivele de îngrijorare exprimate de patru guverne locale (sub-federale) din Belgia în legătură cu impactul negativ al acordului și în special cu sistemul său periculos de „tribunale pentru investiții”, aproape că au împiedicat semnarea CETA de guvernul lor federal.

În ciuda acestei controverse, guvernul canadian și instituțiile UE încearcă să urgenteze ratificarea CETA. În Canada a fost deja adoptată legislația prin care acordul ar urma să fie aplicat, fără a lăsa timp niciunei consultări publice cu privire la acordul final. Și Parlamentul European pare decis să reducă la minimum procesele interne de consultare, limitând astfel dezbaterile privind ratificarea textului de 1600 de pagini al CETA. După aceea o mare parte a acordului ar urma să intre în vigoare provizoriu – cu mult înainte ca parlamentele celor 28 de state membre UE să își spună cuvântul.

Pentru a obține sprijinul pentru ratificarea CETA și a liniști îngrijorările exprimate, în ultimele luni au fost anexate numeroase declarații la text. Dar nu a fost modificată nicio literă din textul CETA de la publicarea versiunii sale finale la începutul lui 2016. Iar aceste declarații anexate, inclusiv un „Instrument Comun de Interpretare”(„Joint Interpretative Instrument”) între UE și Canada, nu fac nimic pentru a rezolva problemele ridicate de problematicul text CETA, după cum au demonstrat experții.

Totul pentru corporații, nimic pentru oamenii simpli

Iată câteva dintre motivele de îngrijorare ale celor care se opun Acordului, așa cum a fost semnat:

• CETA ar da dreptul unor mii de companii să dea în judecată guvernele cu privire la măsuri legitime, ne-discriminatorii pentru protecția cetățenilor și a planetei. Niciun element din textul acordului sau din declarațiile anexate nu ar opri corporațiile să folosească drepturile de investitor acordate de CETA pentru a-i intimida pe factorii de decizie astfel încât aceștia să nu adopte reglementări în interesul public, de exemplu cu privire la reducerea schimbărilor climatice. CETA chiar lasă loc pentru „despăgubirea” corporațiilor pentru profiturile viitoare nerealizate dacă o modificare legislativă le afectează investițiile. Departe de a reforma „radical” procesul de soluționare a disputelor dintre investitor și stat, CETA îl extinde și îl adâncește.
• Sistemul de Tribunale pentru Investiții (Investment Court System – ICS) din cadrul CETA acordă investitorilor drepturi executorii foarte mari – dar nu și obligații corespunzătoare. Acest sistem nu le permite cetățenilor, comunităților sau sindicatelor să inițieze o acțiune în justiție când o companie încalcă legislația de mediu, legislația în domeniul muncii, sănătății, siguranței sau alte reglementări. Sistemul riscă să fie incompatibil cu legislația europeană deoarece creează un sistem juridic paralel, permițând investitorilor să se sustragă tribunalelor existente. Sistemul ICS este discriminatoriu deoarece acordă investitorilor străini drepturi care nu sunt disponibile nici cetățenilor, nici investitorilor naționali.
• În contrast absolut cu drepturile corporațiilor, prevederile CETA privind dreptul muncii și dezvoltarea durabilă nu pot fi aplicate efectiv prin sancțiuni. Ele rămân niște declarații nefondate, fără nicio legătură cu pericolele pentru drepturile angajaților, protecția mediului și măsurile pentru atenuarea schimbărilor climatice pe care le reprezintă alte capitole din acord.
• CETA limitează drastic capacitatea guvernelor de a crea, de a extinde și de a reglementa serviciile publice precum și de a anula deciziile de liberalizare și privatizare care s-au dovedit a fi un eșec. CETA reprezintă primul acord al UE prin care liberalizarea serviciilor devine regula, iar reglementarea în interes public excepția. Aceasta amenință accesul oamenilor la servicii de calitate cum ar fi alimentare cu apă, transport, servicii sociale și de sănătate, precum și încercările de a oferi servicii publice conform interesului public.
• Un studiu independent privind impactul economic al CETA prognozează că se vor pierde locuri de muncă atât în Canada cât și în Europa, creșterea economică va fi mai mică decât în lipsa acordului, iar creșterile de venituri, destul de mici, ar ajunge în cea mai mare parte la deținătorii capitalului – nu la angajați. În consecință este de așteptat ca inegalitățile să fie mai mari dacă se aplică CETA decât fără acest acord.
• Cu CETA Canada și UE vor fi mai vulnerabile la crizele financiare prin liberalizarea și mai mare a piețelor financiare și prin restricționarea severă a reformelor menite să îndepărteze principalele cauze ale instabilității financiare și să asigure o mai bună protecție a consumatorilor și a economiei în ansamblu.
• CETA ar duce la creșterea costurilor medicamentelor cu prescripție medicală în Canada cu cel puțin 850 de milioane CAD pe an (583 milioane Euro). Ar avea un impact negativ asupra drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la viață privată și la protecția datelor și ar limita capacitatea Uniunii Europene și a Canadei de a reduce drepturile de proprietate intelectuală (IPR) excesive care limitează accesul la cunoaștere și inovare. Unele din drepturile IPR conform CETA sunt foarte similare cu textul Acordului Comercial împotriva Produselor Contrafăcute (ACTA), care a fost respins de Parlamentul European în 2012.
• Regulile CETA cu privire la cooperarea în domeniul reglementării și al legislației naționale vor pune o povară și mai grea pe umerii legiuitorului și vor întări rolul celor care fac lobby pentru corporații în procesul de adoptare de politici, cu riscul de a submina adoptarea unor politici necesare în interesul cetățenilor.
• Pe ambele părți ale Atlanticului CETA i-ar expune pe fermieri la presiuni concurențiale care le subminează mijloacele de trai, iar avantajele pentru consumatori sunt nesemnificative; ar spori controlul corporațiilor asupra semințelor; ar obstrucționa politicile de achiziție a alimentelor de pe piața locală; ar amenința standardele ridicate de producție și procesare a alimentelor, subminând eforturile de încurajare a agriculturii sustenabile.
• Măsurile preventive de protecție a consumatorilor, a sănătății publice și a mediului ar putea fi amenințate de CETA, companiile putând pretinde că sunt excesiv de împovărătoare, că nu sunt „demonstrate științific” sau că reprezintă bariere comerciale ascunse. Nimic din textul CETA sau din declarațiile care îl însoțesc nu protejează efectiv rolul principiului precauției în politicile legislative ale UE, iar unele secțiuni se referă chiar la principii care se află în conflict.

CETA este rezultatul unui proces de negociere în cea mai mare parte secret între guvernul canadian anterior și Comisia Europeană de la acea vreme. Textul final CETA și declarațiile aferente ignoră aproape toate amendamentele rezonabile și foarte specifice propuse de societatea civilă  pentru a aborda hibele acordului. Cele mai recente încercări de redeschidere a negocierilor, de  guvernul regiunii Valonia din Belgia, au fost blocate. Acum mai este posibil doar un vot de tip „da sau nu” pentru acest acord de 1600 de pagini.

În forma sa actuală CETA nu reprezintă un acord de comerț progresist. Ar fi o greșeală să fie adoptat acest acord, cu numeroasele sale prevederi îngrijorătoare, ca model pentru următoarele acorduri. CETA este o variantă retrogradă și chiar mai agresivă a vechii agende de comerț liber concepută de și pentru cele mai mari multinaționale din lume. Avem nevoie de o schimbare de paradigmă către o politică de comerț transparentă și globală, care să aibă la bază nevoile oamenilor și ale planetei. Ratificarea CETA ne va îndepărta mult de această schimbare atât de necesară.

Despre CETA

„Ratificarea CETA ar da corporațiilor o carte blanche pentru a-și putea urmări interesele indiferent de consecințe. CETA conține instrumente puternice prin care corporațiile pot intimida factorii de decizie și îi pot da în judecată cerând despăgubiri, în cazul în care introduc politici de protejare a oamenilor și a mediului, care le-ar putea afecta profitul. Am vedea, în esență, corporațiile care împiedică guvernele să-și facă treaba pentru care au fost aleși.”

Campaignerul Pia Eberhardt, de la Corporate Europe Observatory

„Suntem alături de muncitorii europeni și de membri ai societății civile, care se mobilizează împotriva acestui acord comercial corporativ care nu va aduce niciun beneficiu oamenilor.”

Larry Brown, președintele Uniunii Naționale Canadiene a Angajaților din domeniul Public

„Sindicatele au oferit inputuri ample negocierilor CETA, în scopul de a proteja serviciile publice și a consolida drepturile muncitorilor. Dar, în ciuda concesiilor făcute pe ultima sută de metri, preocupările noastre nu se regăsesc în text. CETA a devenit un acord care este,  de fapt, în detrimentul intereselor oamenilor. Prin urmare, îi îndemnăm pe membrii Parlamentului European să susțină cetățenii, serviciile publice și democrația și să voteze împotriva CETA.”

Secretarul general al Federației Europene a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU), Jan Willem Goudriaan, un alt semnatar al scrisorii