Codul de procedură penală a iscat foarte multe controverse. Pe de o parte, sunt cei care susțin codul, pe de alta sunt cei care il neagă cu vehemență. Ambele părți încearcă să-și argumenteze poziționarea față de cod folosind personalități publice, considerate credibile, cel puțin de o parte a societății. De aici până la manipulare nu mai e decât în pas. Un astfel de caz este cel al lui Dacian Cioloș.

Citește și: Iohannis acuză PSD

Afirmația lui Cioloș

Fostul prim-ministru suține că prin modificarea Art. 92 din Codul de Procedură Penală care permite suspectului sau inculpatului dreptul de a „participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia”, victima violului din Vaslui din 2014 ar fi obligată să depună mărturie în prezența celor 7 agresori care au violat-o.

Astfel, Cioloș trage concluzia că prin această modificare, „mii de victime ale violatorilor vor trebui să treacă prin această experiență de coșmar.”

Minciuna lui Cioloș

Cioloș nu citează în întregime amendamentul la art. 92. Teza finală a acestui amendament precizează:

„În cazul în care martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât și de judecată”.

Cioloș se face că nu vede prevederile art. 113 din Codul de procedură penală care nu a fost modificat și rămâne în vigoare în forma actuală. Acest articol se referă explicit la victimele violenței sexuale care sunt încadrate în categoria martorilor vulnerabili pentru care se aplică măsuri speciale de protecție.

Art. 113 Protecţia persoanei vătămate şi a părţii civile
(1) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege referitoare la statutul de martor ameninţat sau vulnerabil ori pentru protecţia vieţii private sau a demnităţii, organul de urmărire penală poate dispune faţă de persoana vătămată ori faţă de partea civilă măsurile de protecţie prevăzute la art. 124-130, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Sunt prezumate vulnerabile victimele copii, victimele care sunt în relaţie de dependenţă faţă de autorul infracţiunii, victimele terorismului, ale criminalităţii organizate, ale traficului de persoane, ale violenţei în cadrul relaţiilor apropiate, ale violenţei sexuale sau ale exploatării, victimele infracţiunilor săvârşite din ură şi victimele afectate de o infracţiune din cauza prejudecăţilor sau din motive de discriminare care ar putea avea legătură în special cu caracteristicile lor personale, victimele cu dizabilităţi, precum şi victimele care au suferit un prejudiciu considerabil ca urmare a gravităţii infracţiunii.
(3) Dacă persoana vătămată sau partea civilă se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), organul de urmărire penală îi aduce la cunoştinţă măsurile de protecţie care pot fi luate, conţinutul lor şi posibilitatea de a renunţa la acestea. Renunţarea persoanei vătămate sau a părţii civile la luarea măsurilor de protecţie se consemnează în scris şi se semnează de către aceasta, în prezenţa reprezentantului legal, dacă este cazul.

Una din măsurile speciale de protecție acordate părții vătămate dacă se află în categoria martorilor vulnerabili este prevăzută la art. 126 din Codul de Procedură Penală, care de asemenea a rămas nemodificat și care prevede că partea vătămată poate fi audiată prin mijloace audio-video, cu distorsionarea vocii și a imaginii și fără a fi în prezența agresorilor săi:

Art. 126, alin. 1, lit. d)    audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente.