Dumitru Prunariu: „În 2039 vom fi pe Marte”

A trecut aproape o jumătate de veac de când un om a pus piciorul pe lună. „Un pas mic pentru om, un salt mare pentru omenire”, replica astronautului Neil Armstrong a rămas în istorie. La 50 de ani distanţă, omenirea se pregăteşte să colonizeze noi planete. Citiţi un interviu exclusiv Q Magazine cu singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu.

• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
• Tuneluri Hezbollah ascunse sub un magazin de haine
• Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă
• Promisiunea lui Macron: Nu voi mai face politică, după plecarea de la Elysee
• AUR a readus în Parlament un nume pe care sistemul a încercat să-l scoată din memoria românilor: Mircea Eliade

Pe 16 iulie 1969 a fost lansată în spaţiu misiunea Apollo 11, un proiect ambiţios al SUA. Pe 20 iulie 1969 se auzea faimoasa replică „Un pas mic pentru om, un salt mare pentru omenire”, spusă de astronautul Neil Armstrong şi urmărită de 600 de milioane de oameni care vedeau în direct aselenizarea.

Misiunea Apollo pe Lună a fost una dintre cele mai ample iniţiative guvernamentale din istoria Statelor Unite. „We choose to go to the Moon!” – declara încrezător John F. Kennedy în 1962 la Houston, reiterând obiectivul anunțat un an mai devreme în fața Congresului: trimiterea unui om pe Lună. Un obiectiv spectaculos, menit să demonstreze lumii întregi capacitatea Statelor Unite de a întrece Uniunea Sovietică în cursa spațială. Au urmat ani febrili de misiuni succesive, care au pregătit sistematic momentul din 1969.

Circa 34.000 de angajaţi ai NASA şi 375.000 de contractori externi au participat la programul Apollo 11 în perioada sa de glorie. Estimările privind bugetul total se învârt în jurul sumei de 98 de miliarde de dolari.

„Pentru Niel Armstrong a fost un pas al unui om care a păşit pe un alt corp ceresc, dar acel pas a reprezentat încununarea cu succes a unui efort deosebit de a trimite omul pe lună, iar asta a implicat foarte multă cercetare ştiinţifică, multă tehnologie, capacităţi umane extraordinare, zeci de mii de oameni implicaţi în Apollo, materiale noi, rachete noi şi supravieţuirea unui echipaj care să ajungă până la lună, să coboare şi să se întoarcă în siguranţă pe pământ.

Aselenizarea a însemnat un progres extraordinar al omenirii. A fost ruperea de pe un pământ şi primul pas pe un alt corp ceresc. Se zbura cu oameni în cosmos din 1961 şi se avea în vedere un program pentru a trimite oameni pe alte corpuri cereşti. Cel mai apropiat este luna. Deşi programul Apolo a avut o semnificaţie politică deosebită pentru SUA, a reprezentat o reuşită a rasei umane, în general.

Tehnologii deosebite au fost dezvoltate pentru acest program, primele circuite integrate special create pentru Apollo 11, o serie întreagă de sisteme pentru supravieţuirea astronauţilor care ulterior s-au aplicat pe pământ pentru anumite sectoare de activitate, multe materiale speciale. Toate acestea au fost produse în urma unor investiţii enorme şi toate şi-au găsit apoi un debuşeu în activităţile civile pentru publicul larg. Acest program reprezintă un pas pentru viitor.” , este de părere Dumitru Prunariu.

Din cei 533 de oameni care au zburat în spaţiul cosmic, dincolo de orbita Pământului, doar 24 au călătorit spre Lună. Toţi erau astronauţi în cadrul programului american Apollo. Cu toate progresele tehnologice din ultimele decenii, oamenii nu au mai reuşit să ajungă pe Lună din 1972.

„Programul Apollo a avut un început şi un sfârşit. Urmau să mai fie efectuate trei zboruri cosmice, dar nu s-au mai realizat. Scopul lui ştiinţific şi politic a fost realizat, iar banii NASA au fost investiţi într-un alt program, cel al navetei spaţiale. Aceasta a zburat 25 de ani, a reprezentat un succes, chiar cu cele două catastrofe, dispariţia navetelor Challenger şi Columbia. A fost un pas nou, cu totul original în explorarea spaţiului cosmic. Acum se alocă din nou bani pentru un program lunar.

Peste 5 ani este programată o nouă aselenizare. De data aceasta a unui cuplu, a unui bărbat şi o femeie, în cadrul unui nou program american, sora lui Apollo, Artemis.

Programul Artemis va fi mult mai complex decât cel precedent. Va viza construirea unei staţii orbitale în jurul lunii care se numeşte Gateaway, va fi un intermediar între astronauţii care vin de pe pământ şi coboară pe lună. Apoi, vizează construirea unei baze permanente pe lună în zona polului sud al acesteia, în care echipajele se vor schimba permanent, vor efectua activităţi ştiinţifice, de prospectare şi chiar de exploatare a unor resurse de pe lună.

Acest program reprezintă un pas intermediar pentru viitor, iar viitorul este reprezentat de planeta Marte. În 2039 un echipaj uman va putea să zboare spre Marte, chiar dacă nu va coborî de la primul zbor, ci va testa rezistenţa organismului uman, va căuta să rezolve problemele care apar pentru un zbor atât de lung, va fi un uriaş succes al omenirii. Până la Marte sunt peste 54,6 milioane km, în conjunctura cea mai favorabilă, şi peste 200 de milioane de km în conjunctură nefavorabilă.”, susţine cosmonautul Dumitru Prunariu pentru Q Magazine.

NASA consideră că Luna este un element-cheie în explorarea sistemului solar şi declara acum câţiva ani că „Între 2015 şi 2020 vom pune din nou piciorul pe Lună. Iar în 2030 vom pleca spre Marte”.

„De la primul zbor al omului în spaţiul cosmic 1961, o rotaţie în jurul pământului de 108 minute, s-a ajuns să se trăiască la bordul spaţiilor orbitale. În 1994, un rus, Valeri Polyakov a rămas un an şi jumătate la bordul staţiei orbitale Mir şi a efectuat numeroase experimente medicale pe propriul organism. Apoi, cu echipamente mult mai performante, un alt echipaj ruso-american a rămas în cosmos acum trei ani pentru aproape un an pentru a studia comportamentul uman pentru zboruri de lungă durată.

Acum, sectorul privat a început să ocupe un loc tot mai important în domeniul activităţilor spaţiale. Remarcăm succesele lui Elon Musk cu firma Space X şi a lui Jeff Bezos cu firma Blue Origin. Aceşti miliardari planifică să ajungă pe Marte, vor zbura desigur şi pe lună şi construiesc rachete originale, foarte eficiente.” , completează Dumitru Prunariu.

Dumitru Prunariu este primul și, până în momentul de față, singurul cosmonaut român. A călătorit în cosmos în luna mai a anului 1981, în cadrul zborului comun româno-sovietic Soyuz 40, alături de cosmonautul Leonid Popov. În calitate de cosmonaut-cercetător, Dumitru Prunariu a petrecut 7 zile, 20 de ore și 41 de minute în spațiu, la bordul stației spațiale Salyut 6, unde a efectuat o serie de experimente științifice.

„Spaţiul cosmic este extrem de incitant, nu numai pentru imaginaţia oamenilor, dar şi pentru nevoia de cunoaştere. A trăi în spaţiul cosmic este cu totul altceva decât a trăi pe pământ. Organismul uman are un anumit ciclu, trăieşte în anumite condiţii pe pământ, iar acestea sunt mult modificate în spaţiul cosmic.

Asta te îndeamnă spre investigaţii suplimentare, spre a visa mai departe, să vrei să le arăţi oamenilor că noi nu suntem bătuţi în cuie pe pământ, ci trebuie să ne avântăm în univers şi eventual să colonizăm şi alte zone ale sistemului nostru planetar. Toată această dorinţă de explorare şi curiozitate incită oamenii şi duce la noi descoperiri, la vise pentru tineri, la noi aventuri ştiinţifice.”, conchide pentru Q Magazine Dumitru Prunariu.