Exclusiv. Ce se vehiculează în spațiul public sunt niște baliverne

De mai bine de o săptămână, cu toții suntem bulversați de drama de la Caracal. În același timp, întreaga țară este revoltată pentru că autoritățile par mai degrabă complici decât profesioniști.

Bâlbâiala procurorilor, a polițiștilor si a celor de la Institutul Medico Legal, ridică foarte multe semne de întrebare asupra cazului Alexandra.

Gheorghe Dincă a explicat vineri modul în care a ucis-o pe Alexandra Măceșanu.

Monstrul din Caracal a declarat anchetatorilor că s-ar fi ajutat de un butoi fără fund şi ar fi dat foc la baza acestuia. Butoiul ar fi fost înalt de peste un metru şi 60 de centrimetri, pe care l-a acoperit, iar dedesubt a fost căptuşit cu lemne. De asemenea, ar fi folosit şi trei kilograme de vaselină şi un rulou de carton asfaltat, pe care le-ar fi aruncat peste trupul fetei.

Inginerul chimist Corneliu Ivașcu, fostul director tehnic al Combinatului chimic din Arad ARCHIM, a declarat pentru Q Magazine că tot ce se spune în spațiul public sunt „baliverne”.

„Nu este posibil ceea ce declară criminalul de la Caracal.

Pentru a arde un corp, îți trebuie o sursă puternic oxidantă, adică trebuie introdus un surplus de oxigen sau, cum făceau pe vremuri fierarii cu foalele, pentru că altfel nu ardea cărbunele. Degeaba ai doar benzina dacă nu ai și aer. Îți mai trebuie, obligatoriu, o substanță oxidantă să reacționeze cu substanțele organice. Nu știu care sunt interesele, dar am sesizat că, pe voi, presa, vă trimit după ceea ce vor ei.

Dacă era o ardere completă, nu poate fi vorba de ADN. La temperatura care ar fi fost necesară pentru incinerare, proteinele nu mai există. Puțin probabil să se mai poată găsi vreo urmă de ADN în urma unei arderi. Ar trebui să existe un fragment care nu a fost supus arderii flăcării. Să fi fost supus unei temperaturi de doar 400-500 de grade. Doar în acest caz ar mai rămâne tiparul inițial al ADN-ului.

Dacă s-a descompus termic îți rămâne o jumătate de moleculă, iar pentru analiză îți trebuie ciclul complet. O proteină este compusă dintr-un lanț de aminoacizi. ADN-ul dă miliarde de combinații ale aminoacizilor. Tocmai pe asta se bazează ADN-ul. Secvența, de la un individ la altul, este unică. În momentul expunerii la flacără directă, lanțul de aminoacizi se rupe. Se pot găsi fragmente de secvență, care nu sunt edificatoare. Puțin probabil ca, la o temperatură ridicată, să aibă întreaga secvență completă. Ceea ce văd că se vehiculează în spațiul public sunt niște aiureli, niște baliverne”, a declarat pentru Q Magazine Corneliu Ivașcu.  

Acesta a mai spus pentru Q Magazine că aceia care sunt interesați ar trebui să fac un mic experiment.

„Propun pentru cei interesați să repete experimentul la scară mică: să ia ceva gen cutie de bere, să pună circa 100 grame de costiță și să-i dea bătaie”, a mai spus Ivașcu.