Cu 18 ani în urmă, Adrian Năstase alegea NATO pentru România

„În urmă cu 18 ani, la 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare a Tratatului Nord-Atlantic la Departamentul de Stat al SUA. Astfel, țara noastră a făcut pasul decisiv pentru a deveni membru al celei mai de succes și puternice Alianțe politico-militare din toate timpurile. Importanța crucială și istorică a statutului de membru NATO este cu atât mai evidentă în actualul context de securitate deosebit generat de agresiunea militară ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei.”, a transmis președintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis marți, 29 martie.

• Mediocritatea în era AI. De ce doar profesioniștii adaptabili vor supraviețui transformǎrii digitale
• Rolls-Royce SMR și CEZ deschid un nou capitol în energia nuclearǎ a Cehiei
• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
• Tuneluri Hezbollah ascunse sub un magazin de haine
• Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă

„Această agresiune a evidențiat, o dată în plus, capacitatea Alianței de a se adapta rapid și de a acționa prompt și eficient, în baza coeziunii statelor membre și a unității de decizie.”, se arată în mesaj.

Președintele țării a reafirmat opțiunea României de a-și întări capacitatea de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor bugetare destinate Apărării de la 2 la 2,5% din PIB, prin modernizarea structurii de forțe, prin adaptarea cadrului legislativ din domeniul securității și apărării și prin alte măsuri adecvate.

Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a anunțat chiar astăzi că în România se vor fabrica unele componente de armament. „O să avem cel puţin subansamble, vom avea producţii de drone în România, vom avea producţiile de minisubmarine, vom avea producţii legate de armament şi în zona blindatelor. (…) În anii care vin, în doi – trei ani vom avea deja producţii şi chiar mai repede”, a anunțat Dâncu.

„România va promova în continuare parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană, un cadru instituțional foarte important de optimizare a eforturilor europene și euroatlantice în domeniul securității și apărării, care trebuie să crească în relevanță.

România va rămâne un aliat puternic, furnizor de securitate la Marea Neagră și, dincolo de aceasta, un susținător decis al consolidării relației transatlantice dedicat valorilor fundamentale ale NATO.

La mulți ani, România în NATO!”, a transmis președintele Klaus Iohannis.

Premierul Nicolae Ciucă s-a folosit de această ocazie pentru a evidenția contribuția României ca membru al Alianței, gândindu-se probabil la zeci de ofițeri ai armatei noastre care au murit în teatrele de operații deschise de NATO.

“România împlinește 18 ani de apartenență la Alianţa Nord-Atlantică, perioadă în care țara noastră a avut în mod constant contribuţii substanţiale la misiunile și operațiunile NATO, consolidându-și astfel poziția de aliat asumat, responsabil și profesionist.

Este un moment oportun de bilanț al pașilor pe care România i-a parcurs în toți acești ani, iar aprecierile primite de-a lungul timpului din partea celorlalte state aliate confirmă încrederea de care țara noastră se bucură în cadrul Alianței și nivelul înalt de pregătire, seriozitatea și curajul profesioniștilor noștri militari. NATO se poate baza pe România în eforturile comune de dezvoltare a apărării strategice. În același timp, NATO reprezintă pentru România cea mai puternică garanţie de securitate pe care ne putem baza în vremuri cum, din păcate, sunt cele pe care le trăim acum, în contextul periculos creat de agresiunea rusă în Ucraina.   

Asigurarea unui cadru de securitate și stabilitate în zona Flancului Estic a devenit în aceste zile o miză extrem de importantă pentru ca tăvălugul împotriva democrației pornit de Rusia să nu destabilizeze întreaga lume.

Măsurile concrete stabilite la nivelul NATO în sprijinul României și al țărilor ce pot fi afectate întăresc convingerea că cetățenii noștri, economiile statelor aliate și valorile democratice vor fi în siguranță.

La 18 ani de la depunerea documentelor de aderare a României la NATO, România oferă și primește, în egală măsură, siguranță și securitate.”, a transmis Nicolae Ciucă.

Oficialul arăta, într-o declarație făcută în mai 2021, că drumul României către cartierul general al NATO a trecut și pe la Kabul.

“Experienţa acumulată în misiuni de luptă, într-un teatru de operaţii cu multiple ameninţări şi provocări permanente, aplicarea efectivă a procedurilor NATO, cu fiecare misiune îndeplinită, au adus cu siguranţă valoare nivelului de pregătire, de instruire, în întreaga armată. Sunt peste 19 ani de experienţă acumulată în Afganistan, în cel mai dificil şi mai complex teatru de operaţii nu doar pentru Armata României, ci şi pentru NATO”, spunea Nicolae Ciucă, la acea vreme ministru al Apărării.

Tot atunci, Nicolae Ciucă amintea că Armata Română şi-a îndeplinit toate misiunile şi “a dat dovadă de profesionalism, de dedicare, de disponibilitatea de a învăţa, de a se adapta, a dat dovadă de sentimente cât se poate de pozitive faţă de populaţia afgană, pentru că aceasta a reprezentat una dintre componentele misiunii pe care le-am desfăşurat, să venim în sprijinul autorităţilor şi populaţiei afgane”.

“Drumul României către Bruxelles, unde funcţionează sediile NATO şi UE, a trecut şi pe la Kandahar, Kabul sau alte baze importante din Afganistan”, declara Ciucă.

Năstase, NATO și decorarea

Adrian Năstase, artizanul intrării României în Alianța Nord Atlantică, scria în urmă cu câțiva ani pe blogul său:

„Nu îmi propun să reamintesc nici eforturile uriașe întreprinse, de la primele vizite la Cartierul general NATO (spre exemplu vizita mea, ca ministru de externe, în 21 august 1991), Parteneriatul pentru pace, exercitțile comune alături de trupele NATO, dezamăgirea din 1997 de la Madrid, Sticla de whisky primită de la Lordul George Robertson – secretarul general NATO, Reuniunea de la Praga, „Curcubeul” de la București, fotografia cu premierii și președintele Bush, pe peluza Casei Albe, în 2004…

Mă gândesc insă că este posibil  ca președintele Johannis să anunțe astăzi, cu ocazia împlinirii celor 15 ani de la unul dintre cele mai importante succese din istoria României,  acordarea unor decorații celor care au contribuit la acea realizare. Sau nu?”. Între timp, Klaus Iohannis nu doar că nu l-a decorat pe Adrian Năstase, ci chiar i-a retras-o pe cea primită de Năstase în 2002.