Georgia refuză discuțiile de aderare la UE până în 2028

Statele Unite și Uniunea Europeană amenință cu „consecințe” pentru Georgia, după ce cetățenii săi au votat „în mod greșit” – pentru relațiile pașnice cu Rusia și valorile morale tradiționale.

Cum poți vota „greșit”?

În democrația „liberală”, în stil occidental, dacă votezi așa cum dorește establishmentul, alegerile sunt corecte. Orice alt vot este greșit, este un rezultat „rușinos”, fals, care ar trebui ignorat sau, mai rău, răsturnat. De la alegerile din Germania încoace, când Angela Merkel a insistat să se refacă alegerile din Turingia, asta pare să fie regula. Dreapta nu are voie să câștige nici în Austria, nici în Franța, nici în Olanda, iar dacă Orban câștigă în Ungaria, este un dictator!

Așa a fost și în Georgia, în Caucazul de Sud, judecând după reacția furibundă a statelor occidentale la victoria electorală a partidului de guvernământ, Visul Georgian, weekendul trecut. Partidul a făcut campanie pe o platformă puternică și clară pentru urmărirea unor relații pașnice de vecinătate cu Rusia, dar exprimându-și, de asemenea, sprijinul pentru valorile sociale și morale tradiționale, respingând agenda de promovare a identităților LGBTQ.

Visul Georgian a câștigat alegerile, obținând aproape 54 la sută din voturi, adică 90 dintr-un total de 150 de locuri parlamentare. Patru partide de opoziție, care au promovat legături mai strânse de integrare cu NATO și UE și aclamau drepturile LGBTQ, au câștigat mai puțin de 38 la sută din voturi, cumulat, scorurile acestora variind între 7 și 11%. Așadar, despre ce fraudă să vorbești?

Cum a devenit Visul Georgian nefrecventabil?

La sfârșitul lunii octombrie, Kakha Kaladze, primarul din Tbilisi, a vorbit public despre semnificația alegerilor parlamentare din Georgia:

„Forțele externe nu pot accepta faptul că Georgia nu a împărtășit soarta Ucrainei, nu s-a alăturat sancțiunilor. Ne demonstrează direct că albul este negru, că transparența este antidemocratică și că propaganda LGBTQ este o manifestare a umanismului și liberalismului. Ni se spune că radicalii din ONG-uri au dreptul să primească fonduri, să folosească toate acestea pentru a se opune oamenilor, pentru a organiza revoluții, pentru a finanța extremismul. Și noi, poporul georgian, nu trebuie să știm nimic despre asta.

Aș dori să fac apel aici la micii radicali și la instigatorii lor că acest lucru nu poate continua, nu se va întîmpla. Oamenii corupți nu pot reveni la putere. Georgia nu se va întoarce în trecut.”

Mai exact, precedentul scandal din Georgia a vizat o lege a transparenței, calificată drept „rusească”, anume „legea agenților străini” care obliga mass-media și grupurile civice, ONG-urile, care primesc finanțare străină să se înregistreze la guvern și să își declare sursa de finanțare dacă mai mult de douăzeci la sută din fondurile de funcționare provin din surse străine. În Georgia activează cca. 20.000 de „ONG-uri”. Cei care s-au opus legii, se străduiau doar să nu facă publică agenda acestora.

Iar cei care s-au opus au fost americanii și europenii! Dar, „legea rusă” în sine nu este decât o versiune tradusă a Actului american de înregistrare a agenților străini (FARA), adoptat și de Congresul SUA. Promulgarea FARA este explicată prin referire la preocupările perfect rezonabile privind securitatea națională și transparența democratică:

„Legea privind înregistrarea agenților străini oferă publicului oportunitatea de a fi informat cu privire la identitatea persoanelor care desfășoară activități politice în numele unor guverne străine, partide politice străine și alți conducători străini, astfel încât activitățile acestora să poată fi evaluate în lumina asocierilor lor.”

Așadar, întrebarea este ce ar putea motiva o mulțime mare de georgieni, în mare parte tineri, să se adune zi de zi pe străzile capitalei și chiar să încerce să asalteze Parlamentul într-un spectacol de repulsie față de o legislație perfect acceptabilă care, în plus, se întâmplă să fie identică cu cea existentă în SUA, „farul democrației” din lume?

Necesitatea reformatării cognitive a tinerilor, îndoctrinarea și zombificarea lor pe model ucrainean pare să fie singura „nevoie” ce se poate ascunde în spatele acestor proteste, o dovadă în plus că, pentru Georgia, legea era extrem de utilă.

Crearea unui nucleu insular de activiști locali programați pentru a promova agenda colectivă a Occidentului, cultivând în același timp în mod înșelător iluzia că efortul a fost în întregime al forțelor interne și nicidecum datorate sponsorilor străini este o parte fundamentală a jocului. Transparența în ceea ce privește logistica și comanda și controlul activiștilor locali ar distruge această iluzie.

Legii, i s-au opus președintele georgian Salome Zourabichvili, care are cetățenie franceză, opoziția și diplomații occidentali care consideră legislația ca un obstacol în calea integrării țării în Uniunea Europeană. Departamentul de Stat al SUA a declarat că proiectul de lege are ca scop subminarea societății civile.

Chestiunea europeană

Georgia a solicitat aderarea la UE în martie 2022 și i s-a acordat statutul de candidat în decembrie. Următorul pas era al Comisia Europene, să facă o recomandare oficială guvernelor UE pentru a da undă verde la începerea discuțiilor de aderare, pas care este condiționat de un set de reforme. Bruxelles-ul a precizat însă că dacă legea „rusă” va fi adoptată, Comisia nu va face acea recomandare! Comisia a spus că legea va „submina activitatea societății civile și a presei independente”. Probabil prin transparență.

Cel mai vehement s-au opus balticii, care au amenințat Georgia nu doar cu stoparea discuțiilor privind aderarea, ci și stoparea călătoriilor fără viză în UE.

Cu toate acestea, legea a fost trecută prin Parlament. Au urmat alegerile, câștigate de Visul Georgian. Contestate de președinte și de ONG-urile în chestiune.

ONG-urile au reclamat faptul că puterea a folosit camere pentru a monitoriza procesul de vot – în mod legal, dar aceste camere au fost adesea îndreptate către urne sau puncte de verificare a actului de identitate, care „ar fi putut avea scopul de a intimida alegătorii”.

Alți observatori străini au relatat despre incidente izolate cu protestatari care încercau să spargă urnele sau să introducă mai multe voturi. Comitetul Electoral Central din Georgia a declarat că procesul a fost liber și echitabil, iar puținele incidente semnalate nu au dus la nici o schimbare a sensului votului. Organismul autorizat de supraveghere a alegerilor și-a dat așadar verdictul și acesta ar fi trebuit să fie sfârșitul întregii povești.

Ciocniri între protestatarii incitați de ONG-uri și forțele de ordine / Foto: X

Politicienii din Germania, Franța, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda incită mulțimile să insiste în continuare ca rezultatele alegerilor libere și corecte desfășurate recent în țara lor să fie anulate, ca actualul guvern ales democratic să fie răsturnat, și să fie instalat un regim subordonat Occidentului colectiv.

„Datorită acțiunilor luate de guvernul georgian, liderii UE au oprit procesul de acces al Georgiei”, a declarat ambasadorul UE în Georgia, Pawel Herczynski.

Parlamentul European a aprobat pe 28 noiembrie 2024 o rezoluție prin care respinge rezultatele alegerilor parlamentare din Georgia din octombrie și cere organizarea unui nou scrutin, așa cum o face și opoziția georgiană.

Irakli Kobakhidze a fost confirmat concomitent în funcția de prim-ministru într-o ședință a parlamentului, la care au participat doar deputații proguvernamentali, în condițiile în care opoziția, care a obținut 61 de mandate, boicotează lucrările legislativului.

Pe 30 noiembrie, Departamentul de Stat al SUA, prin purtătorul său de cuvânt, a afirmat că prin acțiunile executivului, Georgia a devenit „mai vulnerabilă în fața Kremlinului”!

Declarația Departamentul de Stat mai susține și că „Diversele acțiuni antidemocratice ale Visului Georgian au încălcat principiile de bază ale Parteneriatului strategic SUA-Georgia, care se baza pe valori și angajamente comune față de democrație, statul de drept, societatea civilă, respectul pentru drepturile omului și libertățile fundamentale și anticorupție. Drept urmare, Statele Unite au suspendat acest mecanism.”

Premierul georgian Kobakhidze a declarat după o întâlnire a liderilor majorității parlamentare cu membrii guvernului: „Am decis să nu punem pe agendă problema deschiderii discuțiilor cu Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. De asemenea, refuzăm toate subvențiile bugetare din partea Uniunii Europene până la sfârșitul anului 2028.”

Problema discuțiilor de aderare la UE este folosită ca instrument de șantaj al Georgiei, a subliniat Kobakhidze. Georgia, a mai adăugat premierul, „dacă va adera la UE, o va dace cu demnitate”. Ceea ce deranjează, de fapt, partea americană și europeană este respingerea pe față a granturilor europene, considerate mită, totodată refacerea unor relații cu Rusia, pe baze pragmatice și respingerea participării într-un Plan Anaconda împotriva Federației Ruse.