Mircea Geoană a solicitat sprijinul instituţiei financiare pentru dotarea Parlamentului României cu capacităţile necesare evaluării rapide a impactului bugetar al politicilor guvernului și al legislației – după un model care funcţionează deja în Congresul Statelor Unite în cadrul Congressional Budget Office. Aceasta a fost doar una dintre temele de discuţie purtate cu Laura Tuck, vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.
În acest moment nici Senatul, nici Camera Deputaţilor din Parlamentul României nu au capacitatea de a face o analiză integrată a bugetului de stat – ci doar analize pe proiecte punctuale.
Modelul american a cărui implementare este dorită şi în România are în vedere întărirea capacităţii resursei umane, şi nu a infrastructurii.
Geoană şi-a dorit realizarea acestora încă din 2011.
Senatorul a mai solicitat sprijinul Băncii Mondiale pentru expertiză în politici publice privind lupta împotriva sărăciei, crearea de locuri de muncă și atragerea profesioniștilor români care lucrează în străinătate înapoi acasă („brain regain”).
„Importanța ultimei generații de reforme pentru România: reforma administrației publice la nivel național și local și transparența și eficacitatea politicilor publice reprezintă miza relației României cu Banca Mondială”, a declarat el.
De asemenea în cadrul întâlnirii, senatorul român a reluat propunerea de a crea la București un echivalent al Consiliului Fiscal, cu sprijinul Băncii Mondiale, pentru supravegherea independentă a modului în care politicile publice sunt implementate în România – un Consiliu pentru Dezvoltare.
Nu în ultimul rând, pe agenda discuțiilor s-a aflat și interesul exprimat de Institutul Aspen România și de Comitetul Național pentru Dezvoltare în susținerea creării unui „knowledge hub” regional, în România, idee agreată cu ocazia vizitei la București a președintelui Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
