Anul 2022, dedicat Smarandei Brăescu, prima femeie parașutist din România

Parlamentul a adoptat în decembrie legea care declară anul 2022 „Anul Smaranda Brăescu”, dedicat primei femei parașutist din România, campioană mondială absolută la parașutism în urma unui salt de la peste 7.000 de metri. Smaranda Brăescu spunea că își dăruiește viața țării și de aceea își dorește să câștige gloria sportivă, se arată într-un articol publicat pe agenția de știri Basilica.

• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
• Tuneluri Hezbollah ascunse sub un magazin de haine
• Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă
• Promisiunea lui Macron: Nu voi mai face politică, după plecarea de la Elysee
• AUR a readus în Parlament un nume pe care sistemul a încercat să-l scoată din memoria românilor: Mircea Eliade

Inițiativa legislativă a fost depusă în octombrie de actualul premier, Nicolae Ciucă, în calitate de senator al României.

„Se instituie anul 2022 ca Anul Smaranda Brăescu, pentru celebrarea împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului absolut la parașutism, la data de 19 mai 1932, de către aviatoarea Smaranda Brăescu”, precizează legea trimisă spre promulgare Președintelui României.

„Începând cu anul 2022, pentru a marca personalitatea aviatoarei Smaranda Brăescu, se pot desfășura anual ceremonii, în datele de 19 mai și 2 octombrie, care pot fi organizate de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin derularea unor programe și manifestări cu caracter cultural sportiv, în colaborare cu organizații neguvernamentale”, se mai arată în legea adoptată de Parlament.

Cine a fost Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai 1897. Smaranda ar fi trebuit să devină profesoară de desen, așa cum își doreau părinții. Idealul ei era zborul. Se adresează autorităților aviatice din România pentru a fi primită la cursuri de parașutism, dar se lovește de un refuz categoric. Era femeie și nu avea ce să caute în domeniu.

Nu s-a lăsat și cu o perseverență extraordinară, Smaranda Brăescu a devenit idolul aviatorilor: a stabilit recordul european feminin de salt cu parașuta de înălțime, de la 6.000 de metri (2 octombrie 1931:); a devenit campioană mondială la parașutism (19 mai 1932);  a devenit prima femeie care a traversat Marea Mediterană, cu un avion cu un singur motor şi fără escală pe insule, stabilind și un record mondial (19 mai 1936).

„Smaranda Brăescu, recunoscută nu doar în țară sau în Europa, ci și peste Ocean, a fost propusă pentru a fi sportiva mondială a anului 1932”, mai scrie Nicolae Ciucă în Expunerea de motive.

„Americanii au îndrăgit-o de la primul salt, au primit-o la școala lor de pilotaj, fiind primul pilot străin care a obținut un brevet american de pilot. Deși ar fi putut să stea în siguranță în perioada războiului, a ales să zboare pentru țara ei, înrolându-se ca pilot militar în Escadrila Albă, riscându-i viața pentru salvarea celor răniți, a scris actualul premier în Expunerea de motive”, continuă documentul.

„A parcurs mai multe perioade istorice: regele a decorat-o, comuniștii  au condamnat­ o, aviatorii și parașutiștii români din toate timpurile au venerat-o. Pentru stabilirea recordului european și a celui mondial absolut, România îi oferă omagiul meritat, post-mortem.”

Smaranda Brăescu s-a implicat ca voluntar în eforturile de eliberare a României de naziști, dar a fost condamnată de comuniști după ce a protestat față de falsificarea de către aceștia a alegerilor din 1946 din România.

Ea a făcut celebru în lume costumul popular românesc, pe care-l purta la toate ceremoniile oficiale din țară și din străinătate.