Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care procuroarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Daniela Matei, l-a acuzat de abuz in serviciu si complicitate la uzurpare de calități oficiale.
- Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
- Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
- Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
- Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
- Hagi, noul selecționer al echipei naționale
Tăriceanu a fost declarat nevinovat întrucât „fapta nu există”. În acelaşi dosar a fost achitat şi fostul senator Cristian Marciu, însă decizia nu este definitivă. Decizia nu este definitivă, putându-se face apel în termen de zece zile.
Judecătoarele care l-au achitat pe Călin Popescu Tăriceanu sunt: Lavinia Valeria Lefterache, Ioana Alina Ilie și Lucia Tatiana Rog. Avocatul care l-a apărat pe Tăriceanu în acest proces este fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader.
Vă prezentăm minuta Înaltei Curți.
„Conform art.396 alin. (5) Cod de procedura penala:
In baza art.16 alin.(1) litera a) Cod procedura penala, achita inc. Popescu – Tariceanu Calin – Constantin – Anton – pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. (1) Cod penal.
In baza art.16 alin.(1) litera b) teza I Cod procedura penala, achita inc. Popescu – Tariceanu Calin – Constantin – Anton pentru complicitate la infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 258 alin. (1) Cod penal.
In baza art.16 alin.1 litera b) teza I. Cod procedura penala, achita inc. Marciu Ovidiu – Cristian – Dan – pentru savarsirea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta de art. 258 alin. (1) Cod penal.
In baza art.397 alin.(1) Cod procedura penala raportat la art.19 Cod procedura penala respinge actiunea civila privind pretentiile formulate prin constituirea de parte civila de catre Matei Cristian. Conform art.275 alin.(3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Cu apel termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțata in ședința publica, azi, 07 decembrie 2021”.
Trimis în judecată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală
Tăriceanu a fost trimis în judecată în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.
La aproape un an de la trimiterea dosarului în instanţă, Parchetul General s-a răzgândit şi a solicitat achitarea, ceea ce a fost o premieră în jurisprudența românească. Astfel, procuroarea de ședință Irina-Ioana Kuglay a pus concluzii de achitare pe motiv că fapta nu există, umilind-o astfel pe procuroarea Daniela Matei.
Iată care au fost concluziile procurorului de ședință:
„Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie.
Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (…) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (…)
Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală – fapta nu există.
Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alţi jurişti cu care m-am consultat sunt de părere că fapta nu este prevăzută de legea penală, deci art.16 lit. (b)”, a susţinut procurorul de ședință.













































