Castelul Peleş, simbol al monarhiei românești, este în pericol. De o lună, edificiul a rămas fără încălzire, după ce o centrală termică veche de 27 de ani s-a defectat, iar obiectele de patrimoniu din interior riscă să se degradeze.
În muzeu sunt 0 grade Celsius, iar în birouri cel mult 2 grade. Din cauza frigului și a umezelii există riscul să apară o ciupercă ce atacă ireversibil lemnul. Ministerul Culturii, care plăteşte lunar o chirie de aproximativ 50.000 de lei pentru castel, susţine că proprietarul este obligat să facă reparaţiile capitale.
Citește și: Inundații în sudul țării. Zeci de oameni evacuați
Purtătorul de cuvânt al Muzeului Peleş, Daniela Voitescu, a declarat pentru mediafax că turiștii care vin la castel stau cu gecile pe ei.
„Centrala termică s-a defectat. Ea a fost montată în 1991. De o lună aproape nu avem căldură. Nu ştim ce s-a întâmplat. Nu se poate repara. Noi am încercat, dar nu am reuşit să o reparăm. Este foarte periculos. Nu numai frigul. Există riscul, din cauza respiraţiei vizitatorilor, să crească umiditatea în încăperi. Şi e periculos pentru că poate apărea mucegaiul, dar şi ciuperca merulius lacrymas, care e numită şi cancerul lemnului. Ea apare când nu există spaţiu încălzit şi aerisit”, a declarat Voitescu.
Daniela Voitescu a declarat că în anii ’80 această ciupercă a existat în Castelul Peleş şi Nicolae Ceauşescu, speriat să nu se îmbolnăvească, a decis să nu se mai mute în palat.
”Ea (ciuperca merulius lacrymas n.r.) a existat în Peleş, în anii ’80. A atacat doar grinzile. Nu e periculoasă pentru om. E provocată de umezeală şi atunci se făceau restaurări, spaţiile fiind neîncălzite şi neaerisite. Nicolae Ceauşescu s-a speriat că poate păţi ceva şi nu s-a mai mutat în castel. A făcut Foişorul”, a mai spus Voitescu.
Potrivit acesteia, Ministerul Culturii a fost sesizat că în Castelul Peleş nu există căldură, iar reprezentanţii ministerului au răspuns că reparaţia trebuie făcută de proprietar, respectiv Casa Regală.
Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului rege al României Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafaţă de 24 de km, în anul 1874, an în care, din iniţiativa suveranului, comuna a primit numele de Sinaia.













































