Catedrala Mântuirii Neamului: Triumful lui Dumnezeu, Măreția Poporului Român, ctitoria Patriarhului Daniel

Centenarul Patriarhiei Române este încununat duminică, 26 octombrie, de sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului, un reper al Ortodoxiei, dar și al ambiției naționale. Slujbă va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și de Patriarhul Daniel. Începând de azi, credincioșii vor avea posibilitatea să intre în Catedrală și să se închine chiar în sfântul altar până la finalul lunii. Catedrala va rămâne deschisă ulterior după programul slujbelor.

• Catedrala Mântuirii Neamului: Triumful lui Dumnezeu, Măreția Poporului Român, ctitoria Patriarhului Daniel
• Pentru prima dată, o femeie este condamnată la închisoare pe viață în Franța. Imigrantă alegeriană, a violat și ucis o fetiță de 12 ani
• Un celebru milionar avertizează: „Cred că dezvoltăm o nouă specie de bărbați asociali, asexuali, care se confruntă cu un inamic aproape insurmontabil- tehnologia divinizată” Ce sfaturi dă pentru salvarea tinerilor
• Cum s-a făcut Catedrala Națională, de la piatra de temelie pusă de Patriarhul Daniel în 2007, la Sfințirea Picturii din 26 octombrie 2025
• Programul zilei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale. Credincioșii se pot închina în Altar până la 31 octombrie, inclusiv noaptea

Ideea unei catedrale naționale, ca simbol al credinței și unității naționale și ca reper al spiritualității și istoriei românilor, a fost susținută, la vremea lor, și de Mihai Eminescu sau de regele Ferdinand. 

Biserica Ortodoxă Română a preluat inițiativa și, după 1989, a lansat proiectul Catedralei Mântuirii Neamului. Patriarhul Teoctist a promovat construcția catedralei, iar succesorul său, Patriarhul Daniel, a coordonat lucrările ce au vizat ridicarea structurii principale, cupola și clopotnița.

În februarie–martie 2005, la inițiativa Patriarhului Teoctist, a fost ales amplasamentul Catedralei Naționale la intersecția Căii 13 Septembrie cu Strada Izvor. Terenul are 110.000 m² și o formă aproape dreptunghiulară. Guvernul a emis OUG nr. 19 din 17 martie 2005 pentru realizarea amplasamentului arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”. În 2007, Patriarhul Daniel i-a pus piatra de temelie. Foto Ziarul Lumina

Astăzi, pe Dealul Arsenalului, se ridică cea mai mare catedrală ortodoxă din România, nu doar un lăcaș de cult, ci un veritabil record al arhitecturii și credinței românești. 

Catedrala are o lungime impresionantă de 120 de metri și o lățime de 60 de metri. Însă adevăratul său record îl reprezintă înălțimea totală de peste 120 de metri, cu o cupolă centrală ce atinge 135 de metri, vizibilă din aproape întreaga capitală.

Crucea mare de pe catedrală cântărește 7 tone

Catedrala are 28 de uși de bronz cu reprezentări iconografice, care vor fi coordonate de un sistem computerizat ce va comanda deschiderea automată în caz de alarmă. De asemenea, are un total de 392 de ferestre.

Catedrala Mântuirii Neamului are cel mai mare iconostas din lume, 406,98 metri pătrați, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m, recordul fiind confirmat de Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records). 

25.000 de metri pătrați măsoară suprafața totală pictată în mozaic, transformând interiorul într-o operă de artă monumentală. 

În plus, clopotnița găzduiește cel mai mare clopot ortodox din țară, ce cântărește peste 25 de tone.

Clopotele Catedralei Naționale: Specificații și simbolism

O minune a fost că cel mai mare clopot al Catedralei Naționale a sunat pe nota dorită imediat după turnare, fără a mai fi nevoie de ajustări suplimentare – un fapt unic în istoria multiseculară a Atelierului Grassmayr din Innsbruck, Austria, unde a fost realizat.

Clopotele catedralei au o greutate totală de 33 de tone și se află la o înălțime de 60 de metri. Foto Basilica

Turnătoria Grassmayr are o îndelungată tradiție, care coboară până în secolul al XVI-lea, cunoștințele tehnice și muzicale fiind transmise de-a lungul a 14 generații. Clopotele realizate de această turnătorie sunt adevărate instrumente muzicale, generând peste 50 de tonalități diferite.

Sunetul generat de un clopot Grassmayr se compune din octava inferioară, cvinta, terța și octava superioară, toate realizate cu o precizie de șaisprezecimi de semiton. Aliajul de bronz utilizat de această turnătorie, încălzit la o temperatură de 1.150°C, este următorul: 78% cupru electrolitic cu puritatea electrolitică 99,99%, 22% staniu electrolitic cu puritatea 99,99%; impurități < 0,1% (plumb și zinc).

Cel mai mare clopot de la Catedrala Mântuirii Neamului este și cel mai mare clopot cu balans din Europa (foto dreapta sus, în prim plan). Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Clopotul mare ale Catedralei Naționale – cu o greutate de circa 25 de tone, având înălțimea și diametrul de aproximativ 3 metri – a fost turnat vineri, 11 noiembrie 2016. Este o realizare extraordinară, fiind unul dintre cele mai mari clopote cu balans liber din Europa.

Celelalte cinci clopote ale Catedralei – având următoarele greutăți: 3.450 kg, 1.700 kg, 1.000 kg, 750 kg și 450 kg – au fost turnate în data de 21 aprilie 2017. Greutatea însumată a celor șase clopote ale Catedralei este de 33 tone și acestea sunt acordate astfel: DO# (gama 0) – clopotul mare, DO#, MI#, SOL#, LA# (gama 1) și DO# (gama 2).

Clopotele Catedralei Naționale au ajuns în România în data de 19 mai 2017, fiind aduse de la turnătoria Grassmayr după ce au fost testate sonor și acordate.

Luni, 3 septembrie 2018, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit slujba de sfințire a celor șase clopote ale Catedralei Naționale, aflate la sol. În ziua următoare, marți, 4 septembrie 2018, clopotele au fost ridicate și montate în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 metri.

Sunetul acestora poate fi auzit pe o rază de 15 km, în special la evenimentele și sărbătorile importante.

Cele șase clopote sunt inscripționate (de la stânga la dreapta) cu stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al Patriarhului României și crucea patriarhală, precum și inscripția: Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națională – Centenar 1918-2018.

Costurile celor șase clopote ale Catedralei Naționale au fost achitate exclusiv din fondurile Patriarhiei Române.

Imagine de la instalarea clopotelor Catedralei Mântuirii Neamului. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Clopotele Catedralei Naționale sunt „glasul lui Dumnezeu” și „glasul Bisericii” care îi cheamă pe creștini la comuniune și rugăciune, pace și bucurie.

„Clopotele reprezintă glasul Domnului care ne cheamă să ne adunăm în binecuvântarea și iubirea lui Dumnezeu. Acestea sunt glasul Domnului care ne cheamă la rugăciune și au rostul de a ne ține în stare de veghe, de trezvie. Ele combat lenevirea duhovnicească, pentru că atunci când auzim glasul clopotului, care ne cheamă la rugăciune, este glasul lui Dumnezeu care ne arată că El este prezent și, în același timp, că dorește să răspundem chemării iubirii Lui cu iubirea noastră arătată prin rugăciune și fapte bune.

Rostul clopotelor este și acela de a ocroti poporul de furtuni, de trăsnete, de tunete; clopotele împrăștie norii grei ai furtunilor, alungă fulgerele și tunetele și ceața vătămătoare, cum se spune într-una din rugăciunile de la sfințire. În același timp, clopotele alungă duhurile necurate sau rele, întărindu-i pe credincioși să-și aducă aminte de Dumnezeu și să ceară ajutorul Lui atunci când sunt ispitiți.”

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Înainte de a intra în interiorul Catedralei, puteți admira și elementele exterioare din cadrul ansamblului arhitectural, cum ar fi porticurile, piațeta și turlele. Toate acestea contribuie la definirea acestui spațiu sacru în peisajul urban al Bucureștilor, ca o mărturie a istoriei și spiritualității românești.

Un lucru care nu poate fi văzut decât dintr-o imagine aeriană este că tot terenul pe care se află Catedrala Națională are forma unui potir pentru a trimite către Sfânta Euharistie, Taina centrală a Bisericii și Taina care va fi cel mai des oficiată în această Catedrală

Porticurile, piațeta și turlele Catedralei Naționale

Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.

Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber.

În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m², nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.

Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic „Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei”, cu un volum total de 87.505,67 m³ și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone.

Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone.

„Plastica exterioară și interioară sunt două componente de importanță deosebită în stabilirea unui climat de intercomunicare. Nu se va renunța la tradiție, dar ea va fi interpretată ca o stare de permanentă aprofundare. Plastica va trebui să fie purtătoarea mesajului canonic ortodox, astfel încât nimic din ceea ce reprezintă construcția sau decorația interioară să nu fie întâmplător, fără sens duhovnicesc.

Volumul construcției catedralei trebuie să reprezinte locul care adăpostește Taina Sfintei Euharistii, Biserica, și terenul are configurația unui potir.

Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman).

Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer.

Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, explică Patriarhul Daniel.

În Altar, în piciorul Sfintei Mese este așezată lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți, dar și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.

Capacitatea catedralei este la fel impresionantă: peste 5.000 de persoane pot participa la slujbe, făcând din acest lăcaș de cult unul dintre cele mai mari din Europa de Est. 

Chiar dacă sfințirea are loc în 26 octombrie 2025, sfântul lăcaș urmând să intre în circuitul liturgic, lucrările vor continua până la amenajarea interioară și exterioară definitivă.

Lucrarea se datorează conjugării efortului tuturor românilor, dar în mod special a coordonării Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. 

Porțile de bronz

Intrarea în Catedrala Națională se face prin 27 de uși de bronz pe care sunt reprezentați Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinții Apostoli, dar și sfinți români. 

Ușile reprezintă un element deosebit al lăcașului de cult, acestea cântăresc aproximativ 800 de kilograme fiecare și sunt acționate de un sistem automat de deschidere și închidere. Porțile monumentale nu sunt doar simple căi de acces, ci marchează simbolic trecerea dintre profan și sacru, dintre pământ și cer.

Urcând treptele spre intrarea în Catedrala Națională, pe ușile principale de acces ne întâmpină Maica Domnului și Mântuitorul Iisus Hristos. În stânga și în dreapta ușilor principale se află alte trei uși, pe fiecare dintre acestea fiind reprezentați câte doi Apostoli din cei 12 ai Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Apostol Andrei se află în imediata apropiere a Maicii Domnului, urmare a faptului că este ocrotitorul României și al doilea hram al Catedralei Naționale (cel principal fiind Înălțarea Domnului).

Programul iconografic continuă pe toate laturile lăcașului cu peste 20 de sfinți români și 7 sfinți daco-romani, incluzând ierarhi, mucenici și cuvioși.

Astfel, se împlinește viziunea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care spunea în 2017 că această catedrală este „a sfinților români din toate timpurile și din toate zonele țării”.

Sfinții sunt dispuși pe dreapta Mântuitorul Iisus Hristos și pe stânga Maica Domnului.

În proximitatea ușilor principale (fațadă)

• Dreapta: Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Filip și Matei, Toma și Bartolomeu
• Stânga: Sfinții Apostoli Andrei și Ioan, Simeon și Iacob, Iuda Tadeul și Iacob al lui Alfeu

Pronaos

• Dreapta: Sf. Ioan Iacob de la Neamț și Sf. Mc. Gheorghe; Sfinții Ierarhi Fotie cel Mare și Nifon ai Constantinopolului; Sfinții Ierarhi Vasile cel Mare și Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur și Nicolae, Iachint de Vicina și Bretanion al Tomisului
• Stânga: Sfintele Cuvioase Teodora de la Sihla și Parascheva de la Iași; Sfinții Ierarhi Calinic de la Cernica și Iosif cel Nou de la Partoș, Antim Ivireanul și Grigorie Dascălul, Simeon Ștefan și Andrei Șaguna, Varlaam și Dosoftei ai Moldovei

Naos

• Dreapta: Sf. Martiri Brâncoveni; Sf. Mc. Montanus și Maxima; Sfinții Cuvioși Paisie de la Neamț și Nicodim de la Tismana, Gherman din Dobrogea și Ioan Casian
• Stânga: Sfinții Ierarhi Teotim și Efrem ai Tomisului; Sfinții Mucenici Ioan Valahul și Ioan cel Nou de la Suceava; Sfinții Cuvioși Partenie și Rafael de la Agapia; Sf. Mc. Sofronie de la Cioara și Sf. Cuv. Visarion Sarai

Altar

• Dreapta: Sf. Cuv. Teoctist și Sf. Ier. Petru Movilă
• Stânga: Sf. Domnitor Ștefan cel Mare și Sf. Cuv. Daniil Sihastrul

Dincolo de frumusețea lor duhovnicească, cele 27 de uși de bronz, realizate de firma germană Strassacker, ascund un sistem complex de siguranță, proiectat pentru protecția celor aproximativ 5.000 de persoane pe care le poate găzdui catedrala.

Sistemul este monitorizat din trei camere de comandă distincte și este integrat în sistemul de management al clădirii (BMS).

În caz de incendiu, sistemul este programat să deschidă simultan toate cele 54 de canaturi (foi de ușă). Această acțiune coordonată permite nu doar evacuarea rapidă a persoanelor, ci și a fumului.

Fiecare foaie de ușă cântărește aproximativ 800 de kilograme. Pentru a preveni accidentările, deschiderea este monitorizată constant, iar un sistem de frânare magnetică controlează accelerația necontrolată a ușilor.

Ușile sunt conectate la rețeaua electrică principală, dar și la un generator de rezervă. Dacă sursa principală cedează, generatorul pornește automat, garantând funcționarea neîntreruptă a sistemului de siguranță.

Cei peste 50 de sfinți, reprezentați sculptural pe fiecare ușă de bronz, care, asemenea unor străjeri, veghează Catedrala Națională, rămân martori tăcuți, dar nu mai puțin prezenți, ai sfințeniei acestui loc, biserica lui Hristos, casă a Preasfintei Treimi.

Mozaicurile Catedralei

Realizate în perioada 2019-2025, constituie un foarte amplu și complex ansamblu de mozaic, acoperind o suprafață de aproximativ 25.000 mp; prin concepția lor iconografică, prin maniera stilistică și prin repertoriul ornamental, mozaicurile valorifică surse de inspirație atât din arta bizantină, cât și din arta românească medievală.

Conform planului iconografic, mozaicurile Catedralei zugrăvesc scene din Vechiul și Noul Testament, evenimente din viața Mântuitorului, ale Sfintei Fecioare Maria, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și icoane ale sfinților îngeri, proroci și drepți ai Vechiului Testament, apostoli, ierarhi, martiri și mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii.

Programul iconografic a rezultat în urma unei laborioase documentări, urmărindu-se a se reda râvna duhovnicească a celor ce și-au sfințit viața închinând-o lui Dumnezeu și semenilor.

Subliniază caracterul latin al Ortodoxiei românești

Pictorița Alina Codrescu a folosit 2,4 tone de piese pentru mozaicul Hristos Atotțiitorul (Pantocrator) din turla principală. Icoana are o suprafață de 4,5 mp. Foto: Basilica.ro / Raluca Ene

Alături de sfinți ai Bisericii universale – cinstiți în Bisericile de limbă greacă, siriacă și slavă –, sunt reprezentați și Părinți latini ai Bisericii nedespărțite, subliniindu-se caracterul latin al Ortodoxiei românești, o punte între Orientul și Occidentul creștin.

De asemenea, pe pereții catedralei sunt reprezentați stâlpii Ortodoxiei românești din toate epocile; nu în ultimul rând, anumite spații din interiorul catedralei sunt dedicate zugrăvirii sfinților mărturisitori din temnițele comuniste.

Percepute diferit în funcție de momentul zilei

Realizarea picturii în tehnica mozaicului a fost încredințată unei echipe numeroase, coordonate de pictorul Daniel Codrescu; icoanele au fost minuțios realizate, cu foarte multă concentrare asupra detaliilor, din dorința de a realiza o lucrare care să dăinuie în timp și să fie o jertfă de credință adusă sfinților iconizați.

Imagine din Atelierul de pictură al Catedralei Naționale, unde peste 200 de pictori bisericești au lucrat sute de metri pătrați de mozaic lunar în ultimul an. Foto: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene

Datorită materialității sale specifice, mozaicul imprimă imaginii un caracter extrem de dinamic, care modifică percepția senzorială a privitorului în funcție de momentul zilei sau de modul în care circulă lumina, și creează o stare de însuflețire care atrage privirea de la un chip sfânt la altul (prin efectul specific de girotondo), ceea ce amplifică atmosfera mistică din interiorul catedralei.

Cifre

Realizarea unui metru pătrat de mozaic presupune îmbinarea a aproximativ 10.000 pietricele, aplicate cu un adeziv special pe bază de ciment.

După ce sunt create piatră cu piatră în atelier, dintr-o selecție aleasă de pietre de peste 2.500 de culori, icoanele iau forma completă în momentul în care sunt aplicate pe pereții catedralei, unde mai intervin mici retușuri în zonele de îmbinare ale părților componente.

Iconostasul Catedralei Mântuirii Neamului văzut dinspre naos, unde se roagă credincioșii. Este cel mai extins iconostas ortodox din lume. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Materialele folosite în realizarea icoanelor din Catedrala Națională sunt achiziționate din Veneția și Carrara, de la unul dintre cei mai prestigioși furnizori de piatră și mozaic din lume, Orsoni.

• Iconostasul – având o suprafață de 406,98 mp, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri, cuprinde 45 de icoane, dispuse în patru registre.
• Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă.
• Icoana Pantocrator din turla principală a Catedralei măsoară 12 metri în diametru; chipul Mântuitorului are dimensiunea de 4,5 metri și a fost lucrat de Alina Codrescu, folosindu-se 2.400 kg de piese.

Partea dinspre altar a iconostasului, unde oficiază ierarhii și clericii slujba, este și ea pictată în mozaic. Sus, în cupola de deasupra absidei altarului, veghează Maica Domnului Platytera. Cu o înălțime de 16 m, este una dintre cele mai mari reprezentări ale Maicii Domnului din lumea ortodoxă. Foto: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Pictura bisericească în mozaic este cea mai expresivă și mai valoroasă formă sub care se putea executa înveșmântarea interioară a Catedralei Naționale.

Vitraliile

Realizate printr-o tehnică de execuție care a îmbinat metodele tradiționale cu materiale moderne de înaltă calitate, vitraliile Catedralei Naționale reprezintă în sine un proiect deosebit.

Vitraliile au fost realizate de meșteri români coordonați de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Artă, specializat în arta sticlăriei și a vitraliului.

O performanță de excepție a proiectului este vitraliul de pe fațada Catedralei Mântuirii Neamului, care ilustrează Înălțarea Domnului. Cu o înălțime de 15 metri și o lățime de 5,5 metri, această lucrare impresionantă este formată din 29 de panouri și a fost realizată într-un timp record de trei luni.

Vitraliile Catedralei Naționale

Realizarea vitraliilor de la Catedrala Națională a reprezentat un proces remarcabil, condus de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Artă, specializat în arta sticlăriei și a vitraliului, suplinind o tradiție istorică redusă în acest domeniu pe teritoriul României.

De-a lungul timpului, lucrările de acest tip proveneau preponderent din ateliere occidentale, însă meșteșugul a cunoscut o renaștere în anii ’70-’80 ai secolului trecut, odată cu restaurarea unor monumente naționale, când s-a format un prim nucleu de specialiști.

Acest spirit de autonomie și inovație, născut din necesitate, a pus bazele pentru ca proiectul vitraliilor Catedralei să poată fi realizat integral de artiști și tehnicieni români, care și-au asumat sarcini complexe, de la prelucrarea materialelor la dezvoltarea tehnicilor de execuție.

Proiectul reprezintă o colaborare strânsă între viziunea artistică a pictorului Daniel Codrescu, coordonatorul întregului ansamblu iconografic, și măiestria tehnică a lui Lucian Butucariu.

Acesta din urmă a coordonat independent execuția vitraliilor, transpunând compozițiile complexe în sticlă și plumb. Primele lucrări realizate au fost cele din altarul Catedralei, care Îl înfățișează pe Mântuitorul Iisus Hristos înconjurat de sfinți ierarhi, o misiune ce a necesitat de la bun început soluții tehnice avansate pentru a reda fidel cromatica și detaliile compozițiilor.

O performanță de excepție a proiectului este vitraliul monumental de pe fațadă, ilustrând Înălțarea Domnului. Cu o înălțime de 15 metri și o lățime de 5,5 metri, această lucrare impresionantă, formată din 29 de panouri, a fost finalizată într-un timp record, de doar trei luni. Realizarea a fost posibilă datorită unei echipe restrânse, dar bine sincronizate.

Ritmul alert a fost impus de un termen strâns, legat de organizarea vizitei Papei Francisc în România (31 mai – 2 iunie 2019), demonstrând capacitatea extraordinară de mobilizare a echipei.

Tehnica de execuție îmbină metodele tradiționale cu materiale moderne de înaltă calitate, majoritatea importate din Germania. Procesul începe cu sticla colorată, tăiată cu precizie după desenul de execuție. Detaliile figurative – esențiale pentru reprezentarea sfinților și a scenelor simbolice – sunt realizate manual, utilizându-se emailuri și grisaiuri. Ulterior, fiecare bucată de sticlă este arsă în cuptoare speciale la temperaturi de 580-610°C, proces ce fixează permanent pictura. Vitraliul este apoi integrat într-o structură de tâmplărie metalică. Meticulozitatea este definitorie, detaliile portretelor și finisajele fiind executate cu o precizie vizibilă chiar și de la mică distanță.

Amploarea lucrărilor depășește piesele centrale, incluzând întreaga suită de ferestre a catedralei. Au fost realizate rozeta de pe fațada vestică, vitraliile ferestrelor de 11 metri înălțime, precum și cele ale ferestrelor turlei, atât cele interioare, cât și cele exterioare. La acest efort a contribuit și artistul vitralist Victor Săraru, care a preluat cu precădere execuția vitraliilor din abside, completând astfel un proiect de o anvergură fără precedent în România.

Durabilitatea acestei opere este asigurată de tehnica folosită, similară cu cea a vitraliilor din marile catedrale gotice europene din secolele XIV-XVI, care au rezistat până astăzi. Sticla colorată în masă nu se degradează în timp, iar pictura devine parte integrantă a materialului. Cu o întreținere corespunzătoare, aceste vitralii sunt proiectate să aibă o viață de secole, devenind nu doar o componentă artistică a catedralei, ci și o moștenire spirituală și culturală pentru generațiile viitoare.

Cine a lucrat la Catedrală

Construirea Catedralei Naționale a presupus o muncă de echipă între proiectanți, manageri de proiect, consultanți de specialitate, firmele de construcție și coordonatorii din partea Patriarhiei Române.

Principalii coordonatori și edificatori ai Catedralei Naționale

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este ctitorul providențial care a împlinit năzuința de mai bine de un secol a românilor de înălțare a Catedralei Mântuirii Neamului, simbol al credinței ortodoxe și al conștiinței naționale; a coordonat decisiv efortul colosal de construire a acestui lăcaș de cult, mobilizând resurse și energii cu o tenacitate remarcabilă.

1) Echipa de coordonare a lucrărilor din partea Patriarhiei Române:

Preotul Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator al Sectorului Monumente și construcții bisericești din cadrul Patriarhiei Române, licențiat al Institutului Teologic de grad universitar din București (1987), doctor în teologie al Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (2004), preot paroh al Parohiei Sfântul Visarion – Protoieria II Capitală; a mai coordonat construirea a două biserici de dimensiuni mai mici.

Petre Chiuţă, inginer constructor, consilier patriarhal în cadrul Sectorului monumente și construcţii bisericești al Patriarhiei Române, absolvent al Universității Tehnice de Construcţii București, Facultatea de Construcții Hidrotehnice (1995); din august 2010, activează ca diriginte de șantier și responsabil tehnic.

Florin Popescu-Vlad, inginer constructor, consilier patriarhal în cadrul Sectorului monumente și construcţii bisericești al Patriarhiei Române, absolvent al Universității Tehnice de Construcții București, Facultatea de Instalații (1992); s-a implicat în proiectul Catedralei inițial ca Șef de Șantier din partea Bog’Art S.R.L. (2010-2013) pentru structura de rezistență, iar ulterior, din aprilie 2014, ca Responsabil Tehnic din partea Patriarhiei Române.

2) Proiectanţi:

Arh. Nicolae Vlădescu (16 mai 1927-27 mar. 2014), absolvent al Institutului de Arhitectură Ion Mincu (1953), doctor în arhitectură (1978), membru al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, cadru didactic asociat la I.A.I.M.; a coordonat proiecte de anvergură precum: restaurarea generală și extinderea Palatului Cotroceni, extinderea Palatului Snagov, restaurarea Muzeului Național de Artă și refacerea Schitului Darvari;  i-a fost conferit Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler pentru contribuția sa în domeniul arhitecturii.

Arh. Constantin Amâiei, membru al Ordinului Arhitecților din România (filiala Bacău-Neamț), al Uniunii Arhitecților din România și al Registrului Urbaniștilor din România, este coordonatorul biroului de proiectare Vanel Exim SRL, care a câștigat în iunie 2010 concursul pentru proiectarea Catedralei Naționale; a realizat și proiectele unor clădiri din Bacău, printre care Tribunalul, Spitalul Județean, Universitatea George Bacovia și catedrala Înălțarea Domnului.

Prof. univ. dr. ing. Constantin Pavel (6 iul. 1935-24 iun. 2020), absolvent al Institutului de Construcții din București (1959), doctor în inginerie civilă (1974), profesor la catedra de Construcții de Beton Armat din cadrul Universității Tehnice de Construcții București (1959-2005), conducător de doctorat și decan al Facultății de Construcții Civile, Industriale și Agricole (1984-2000); președinte al Comisiilor de Atestare Experți Tehnici și Verificatori de proiecte din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Prof. univ. ing. Ștefan Stănescu (6 iun. 1948-22 oct. 2020), absolvent al Facultății de Instalaţii din cadrul Institutului de Construcţii Bucureşti (1971) și cadru didactic al aceleiași facultăți, în cadrul Departamentului de Instalații Termo-Hidraulice al Facultății de Instalații, între anii 1971 și 2008, doctor inginer al Universității Tehnice de Construcții din București (1988), membru fondator al Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România; a proiectat şi executat instalaţiile Catedralei Naționale, este autorul a peste 50 de studii și proiecte de specialitate și a peste 40 de lucrări științifice în domeniu.

Prof. univ. ing. Dan Ionescu, cadru didactic universitar de elită; expertiza sa a fost esențială pentru asigurarea durabilității și siguranței instalațiilor Catedralei.

3) Manageri de proiect:

Franco Sticher, inginer-arhitect elvețian, absolvent al Universității de Arte Plastice, Departamentul de Arhitectură și Urbanism din Hamburg (1973), expert tehnic cu bogată experiență internațională.

Andreas Hauschild, absolvent al Colegiului Tehnic din Koblenz, Germania; manager de proiect cu o bogată experiență în coordonarea unor proiecte de construcții complexe și de mare anvergură, atât în România, cât și la nivel internațional (Germania și Marea Britanie); în perioada iul. 2012-dec. 2013, a deținut funcția de Director de Proiect din partea Patriarhiei Române pentru construcția Catedralei Naționale.

4) Consultant de specialitate:

inginer Eduard Antohie, doctor în managementul sistemelor de producție în construcții (1996), conferențiar universitar și director al Departamentului Beton, Materiale, Tehnologie și Management din cadrul Facultății de Construcții și Instalații a Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași; este autorul a numeroase lucrări despre aspectele economice și de management ale proiectelor de construcții; are o bogată experiență ca manager de proiect și diriginte de șantier.

5) Firme de construcţie:

SC Bog’Art SRL, înființată în 1991, este una dintre cele mai mari și mai respectate companii de construcții cu capital integral românesc, recunoscută pentru realizarea unora dintre cele mai complexe și emblematice proiecte de infrastructură și clădiri din România; grupul Bog’Art include divizii specializate în management de proiect, fațade, producție de prefabricate și aluminiu, acoperind întregul lanț edilitar. Bog’Art a executat infrastructura Catedralei Naționale: a realizat radierul (fundația) și structura de rezistență din beton armat a edificiului până la cota zero, o lucrare de o complexitate tehnică excepțională.

SC Strabag SRL este filiala din România a gigantului european de construcții Strabag SE, cu sediul în Austria, lider pe piața de construcții din Europa Centrală și de Est. Compania, unul dintre cei mai puternici jucători de pe piața construcțiilor din România, beneficiind de cunoștințele, resursele financiare și tehnologia avansată a grupului-mamă, este renumită pentru abordarea unor proiecte de mare complexitate în diverse sectoare: infrastructură de transport (autostrăzi, căi ferate), clădiri civile și industriale, proiecte speciale. Strabag a executat suprastructura Catedralei Naționale – partea vizibilă a edificiului. Aceasta a inclus ridicarea zidurilor masive, a bolților, a cupolelor și a turlei principale, o performanță inginerească remarcabilă, având în vedere dimensiunile și cerințele seismice ale construcției.

6) Documentare istorică:

Prof. univ. ing. Nicolae Noica (n. 7 iul. 1943), absolvent al Facultății de Construcții Civile, Industriale și Agricole a Institutului de Construcții din București (1969), inginer proiectant la Institutul de Cercetare și Proiectare Tehnologică pentru Construcții de Mașini (1969-1978), inspector-șef de stat la Inspectoratul de Stat pentru Calitatea Construcțiilor (1990-1995) și ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului (1996-2000), profesor asociat la Universitatea Tehnică de Construcții București, director al Bibliotecii Academiei Române; membru de onoare al Academiei Române, membru al Comisiei Naționale a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice și al Societății Române pentru Calitatea Construcțiilor; este autorul volumelor Catedrala Mântuirii Neamului. Istoria unui ideal (Ed. Basilica, 2011) și Catedrala Mântuirii Neamului. Începutul împlinirilor (Ed. Basilica, 2012).